ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2002/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 15

noiembrie 1999, reclamanta D.R. a chemat în judecată SC S.F. SA Craiova și

Consiliul Județean Gorj, solicitând anularea în parte a certificatului de

atestare a dreptului de proprietate seria G.J. nr. 0005, emis la 1 iulie 1993,

pentru o suprafață de 2889,50 mp. teren, situat în Târgu Jiu.

În motivarea actului, reclamanta

arată că în baza deciziei nr. 195 din 17 septembrie 1998 a Tribunalului Gorj, i-au fost restituite în natură, imobilele alcătuite din casă și teren

aferent, situate la adresa mai sus indicată.

A mai susținut că ulterior punerii

în executare și intabulării dreptului său de proprietate, s-a constatat că și

pârâta SC S.F. SA deține certificat de atestare a dreptului de proprietate

pentru o suprafață de teren care se suprapune cu terenul proprietatea sa.

Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 10 din 21 ianuarie 2000, a luat act de renunțarea la judecata acțiunii formulată de reclamantă.

Împotriva acestei soluții, reclamanta

a formulat cerere de revizuire, invocând faptul că pentru termenul din 21

ianuarie 2000 nu a fost legal citată.

Prin sentința civilă nr. 522 din 4

iulie 2001, Curtea de Apel Craiova a calificat cererea, ca fiind o contestație

în anulare și a admis-o, reținând că instanța, în lipsa părții, nu putea lua

act de renunțarea la judecată. A fost desființată sentința civilă nr. 10 din 21

ianuarie 2000 și s-a fixat termen pentru judecata fondului.

Aceeași instanță, judecând cauza în

fond, a pronunțat sentința civilă nr. 85 din 21 martie 2003, prin care a admis

în parte, acțiunea formulată de reclamanta D.R., a anulat certificatul de

atestare a proprietății, emis pârâtei în parte, pentru suprafața de 725,6 mp.

Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat

recurs, pârâta SC S.F. SA Târgu Jiu, susținând în esență că instanța nu a ținut

seama de actele depuse de ea, care dovedeau că terenul în cauză a fost deținut

de I.P.R.U.C. Târgu Jiu, fiind preluat de ea, că a plătit impozitul pe clădiri

și teren pe anii 1990 și 1991.

De asemenea, instanța și-a însușit un

punct de vedere eronat, exprimat de expert, suprafețele reținute de acesta

depășind suprafețele de teren trecute în certificat.

Recursul este fondat, pentru

următoarele considerente:

Cu toate că acțiunea reclamantei a fost

introdusă la data de 15 noiembrie 1999, cerându-se anularea unui certificat

emis la 1 iulie 1993, instanța nu s-a preocupat să solicite reclamantei, dovezi

privind data la care a luat cunoștință de acest document, în vederea stabilirii

faptului dacă acțiunea acesteia a fost făcută în termenul prevăzut de Legea nr.

29/1990.

De asemenea, instanța nu s-a

preocupat să-i ceară reclamantei, dovada respectării prevederii prealabile

prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990.

Pe toate aceste considerente și

având în vedere și dispozițiile art. 313 C. proc. civ., se va admite recursul declarat de pârâtă, se va casa sentința atacată și se va trimite cauza, spre

rejudecare, aceleiași instanțe, pentru completarea probelor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de SC S.F.

SA Târgu Jiu, județul Gorj, împotriva sentinței civile nr. 85 din 21 martie

2003 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și trimite

cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 18 mai 2004.