ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4409/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4409/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra cererii de revizuire de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 25 martie 2003 s-a înregistrat pe rolul
Curții Supreme de Justiție cererea prin care, in baza art. 322 pct. 7 C. proc.
civ., L.F. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 436 din 26 februarie 2003
a Curții de Apel București, secția a IV a civilă, considerată ca fiind contrară
deciziei civile nr. 1638/14 octombrie 2002 a Tribunalului București, secția a V
a civilă și de contencios administrativ.
De asemeni, s-a solicitat suspendarea executării
deciziei nr. 436/2003, cerere ce a fost respinsă prin încheierea din 26 mai
2003 ca fiind rămasă fără obiect, prin executarea consensuală în procesul
verbal din 31 martie 2003, depus în copie la dosar.
Intimatele au depus la dosar copia conformă a
deciziei civile nr. 1845 din 16 septembrie 2003 prin care Curtea de Apel
București, secția a IV a civilă, a desființat decizia civilă nr. 1638/14
octombrie 2002 a Tribunalului București, în urma admiterii recursului declarat
de intimatele I.E.N. și P.E.C.
Examinând cererea și ansamblul probelor, curtea
constată următoarele:
Potrivit
art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în
instanța de apel sau prin neapelare, precum și de o instanță de recurs atunci
când evoca fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice,
date de instanță de același grad sau de grade deosebite în una și aceeași
pricină, între aceleași persoane având aceeași calitate.
Pentru
ca o cerere de revizuire întemeiată (pe acest text de lege să fie admisibilă,
se cere îndeplinirea mai multor condiții, prima dintre ele fiind aceea că
hotărârile să fie contradictorii.
O altă condiție vizează încălcarea autorității lucrului
judecat, sub aspectul triplei identități de părți, obiect și cauză.
În speță se constată că aceste cerințe nu sunt
îndeplinite.
Astfel, într-un prim litigiu, pornit la 29
august 2001 reclamantele I.E.N. și P.E.C. au chemat în judecată pe pârâtele L.F.,
S.C. A. S.A. și Municipiul București prin primarul general, solicitând
constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 5411/22
ianuarie 2001, pentru cauză ilicită.
În acest litigiu s-a pronunțat în
primă instanță Judecătoria sectorului 2, care prin sentința civilă nr. 11.629
din 5 decembrie 2001 a respins acțiunea; în apel s-a pronunțat decizia civilă
nr. 1638/14 octombrie 2002, prin care Tribunalul București, secția a V a civilă,
a menținut soluția primei instanțe; în recurs s-a pronunțat decizia civilă nr.
1845/16 septembrie 2003 prin care Curtea de apel București, secția a IV a
civilă, admițând recursul reclamantelor, a schimbat ambele hotărâri și a admis
acțiunea astfel cum a fost formulată.
În cel de-al doilea litigiu, prima instanță, Judecătoria
sectorului 2 a pronunțat sentința civilă nr. 2800/2002 prin care a admis
acțiunea reclamantelor I.E.N. și P.E.C. împotriva pârâtei L.F. și s-a dispus
obligarea pârâtei de a lăsa în deplină proprietate și posesie apartamentul de
la mansarda imobilului situat la nr. 58A. Această hotărâre a fost desființată
prin decizia civilă nr. 1619/2002 a Tribunalului București, secția a III a
civilă, care pe fond a respins acțiunea de revendicare. Împotriva acestei
decizii au declarat recurs reclamantele, recurs admis prin decizia civila nr.
436/26 februarie 2003 a Curții de apel București, secția a IV a civilă, care a
menținut soluția instanței de fond.
Revizuenta a susținut că această din urmă
decizie ar fi contrară celei pronunțate în dosarul a cărui evoluție a fost
anterior descrisă.
Cum lesne se poate constata, nu sunt întrunite
cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în cele două cauze soluționate
irevocabil nefiind vorba despre aceleași părți obiect și cauză.
Pentru aceste considerente, cererea de revizuire
de față se potrivește ca nefondată urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
cererea de revizuire formulată de L.F., împotriva deciziei civile nr. 436 din
26 februarie 2003 a Curții de Apel București, secția a IV a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 octombrie 2003.