ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3136/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată,

la data de 25 iunie 2009, pe rolul Curții de Apel Craiova, reclamanta SC M.P.I.

SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâții D.R.A.O.V. Craiova, A.N.V.D.G.F.P.

Olt, A.F.P.C.M. și A.N.A.F. anularea deciziei de impunere privind

obligații de plată suplimentare, stabilite de inspecția

fiscală, înregistrată sub nr. 149 din 7 iulie 2008 la D.G.F.P. Olt –

A.F.P.C.M. și a raportului de inspecție fiscală încheiat la data

de 7 iulie 2008, înregistrat la D.A.O.V. Craiova sub nr. 24255 din 7 iulie 2008

și la D.G.F.P. Olt sub nr. 16464 din 7 iulie 2008, precum și

exonerarea de la plata sumei de 136.073.593 lei și obligarea pârâtelor la

plata cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinarea depusă de

către D.R.A.O.V. Craiova, în nume propriu, precum și în numele A.N.V.

s-a invocat excepția lipsei procedurii administrative prealabile, în

conformitate cu art. 41 din O.G. nr. 92/2003 și art. 109 alin. (2) C.

proc. civ., iar pe fond s-a solicitat respingerea cererii de chemare în

judecată.

Curtea de Apel Craiova, secția

de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 330

din 10 octombrie 2009, a respins acțiunea reclamantei constatând că

la data formulării cererii de chemare în judecată nu se finalizase

procedura prealabilă administrativ - fiscală de contestare a deciziei

de impunere, contestația formulată de SC M.P.I. SRL înregistrată

la A.N.A.F. – D.G.S.C. sub nr. 907872 din 29 iulie 2008, nefiind

soluționată, considerente pentru care s-a reținut că este

întemeiată excepția inadmisibilității acțiunii

raportat la art. 109 C. proc. civ.

Instanța a reținut, de

asemenea, ca fiind întemeiată și excepția calității

procesuale pasive a A.N.A.F., invocată de aceasta prin întâmpinare,

față de împrejurarea că actele administrativ fiscale contestate

sunt emise de această pârâtă.

Pe cale de consecință

instanța de fond a apreciat că nu se mai impune a fi analizate

motivele de netemeinicie și nelegalitate a actelor administrativ - fiscale

contestate, invocate de reclamanta, cauza fiind soluționată pe

excepție, în temeiul art. 137 C. proc. civ.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamanta SC M.P.I. SRL pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Motivele de recurs invocate conform art.

304

1

C. proc. civ., se încadrează în dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ., invocându-se atât greșita aplicare a legii cât

și aplicarea eronată a probelor dosarului și a situației de

fapt.

Ca aspect de netemeinicie în

motivele de recurs se arată că instanța de fond nu a ținut

cont de faptul că soluția de începere a urmării penale

față de administratorul societății recurente, soluție

confirmată ierarhic, impunea, conform art. 214 alin. (3) C. proc. fisc.,

reluarea procedurii administrative suspendată conform art. 214 alin. (1) C.

proc. fisc., deoarece a încetat motivul pentru care se dispusese suspendarea.

Se arată că din data de 29 aprilie 2009 trebuia soluționată

contestația administrativă formulată de recurentă împotriva

raportului de inspecție fiscală din 7 iulie 2008 și a deciziei

de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată.

În acest sens se invocă

dispozițiile Deciziei nr. 5009 din 11 noiembrie 2009 a Înaltei Curți

de Casație și Justiție prin care a fost admis recursul împotriva

sentinței civile nr. 53 din 17 februarie 2009 pronunțată de

Curtea de apel Craiova prin care a fost anulată Decizia nr. 283 din 29

august 2008 emisă de A.N.A.F. și a fost obligată pârâta să

soluționeze pe fond contestația administrativă.

Se arată că instanța

de fond nu a ținut cont de această situație de fapt probată

cu acte la dosar și a soluționat greșit cauza pe excepția

inadmisibilității acțiunii.

Ca aspect de nelegalitate se

invocă greșita aplicare a dispozițiilor art. 218 C. proc. fisc.,

coroborat cu dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004

în aprecierea caracterului inadmisibil al acțiunii având ca obiect

anularea actelor administrativ - fiscale.

Se arată că instanța

de fond nu a ținut cont că în cauză există un refuz

nejustificat al autorității pârâte de a soluționa

contestația administrativă la încetarea motivului suspendării.

Iar în lipsa unei dispoziții exprese în C. proc. fisc., devin aplicabile

dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Se arată că în mod

nelegală au fost aplicate dispozițiile art. 109 și 137 alin. (1)

C. proc. civ. și în consecință se solicită admiterea

recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre

rejudecare aceleiași instanțe.

La dosar intimații - pârâți

au formulat întâmpinare în care au solicitat respingerea recursului ca

nefondat.

Recurenta - reclamantă a depus

acte conform art. 305 C. proc. civ.

Analizând recursul formulat în

raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază, ca nefondat, pentru

următoarele considerente.

Sentința atacată este

legală și temeinică fiind dată cu aplicarea corectă a

dispozițiilor art. 109 și 137 alin. (1) C. proc. civ., în raport de

obiectul cauzei și de probele administrate.

În cauză recurenta - reclamantă

a contestat direct actele administrativ - fiscale, raportul de inspecție

fiscală și decizia de impunere, deși contestația

administrativă privind aceste acte era suspendată până la

finalizarea cercetărilor penale. Acțiunea reclamantei a fost

apreciată în mod corect, ca inadmisibilă, deoarece nu s-a contestat

refuzul nejustificat de a soluționa contestația și nu a fost

emisă decizia motivată ca singurul act administrativ a fi contestat

potrivit art. 218 C. proc. fisc.

În cazul în care s-a soluționat

cauza penală față de care s-a dispus suspendarea în cauză

devin aplicabile dispozițiile art. 214 alin. (3) C. proc. fisc., iar

recurenta poate uza de punere în executare a dispozițiilor Deciziei nr. 5009

din 11 noiembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție prin care a fost admis recursul declarat împotriva sentinței

de fond și anulată Decizia nr. 283 din 29 august 2008 emisă de A.N.A.F.

și obligată pârâta să soluționeze pe fond contestația

administrativă.

Recurenta nu a uzat de

dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004 iar acțiunea de

constatare directă a actelor fiscale în lipsa deciziei prin care

contestația să fie soluționată a fost în mod corect

apreciată ca inadmisibilă și respinsă ca atare.

În mod legal au fost aplicabile

dispozițiile art. 109 și 137 alin. (1) C. proc. civ., în

soluționarea cauzei pe excepția inadmisibilității

acțiunii. În cauză nu sunt aplicabile dispozițiile normei

generale invocate respectiv dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 554/2004 ci dispozițiile art. 214 alin. (3) C. proc. fisc., în

sensul soluționării contestației administrative după

încetarea motivului care a determinat suspendarea, respectiv încetarea

cercetării penale în legătură cu soluționarea

administrativă a contestației.

În cauză recurenta nu a probat

punerea în executare a Deciziei nr. 5009/2009 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție în condițiile în care decizia prin care

s-a dispus suspendarea a fost anulată irevocabil.

Față de cele expuse mai

sus, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va respinge

recursul, ca nefondat, menținând ca legală și temeinică

sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC M.P.I.

SRL împotriva sentinței civile nr. 330 din 1 octombrie 2009 a Curții

de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 15 iunie 2010.