ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5009/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5009/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei. Soluția primei instanțe.
Prin cererea de chemare
în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ
și fiscal, reclamanta SC M.P.I. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele A.N.A.F.
și D.G.F.P. a Județului Olt, anularea deciziei nr. 283 din 29 august 2008 emisă
de A.N.A.F. și obligarea acesteia să soluționeze pe fond contestația administrativă
din 7 iulie 2008 la D.G.F.P. Olt și la A.N.A.F. din 29 iulie 2008.
În motivarea cererii reclamanta
a arătat că prin decizia nr. 283 din 29 august 2008, A.N.A.F. - D.G.S.C. s-a dispus
suspendarea soluționării contestației formulate de SC M.P.I. SRL împotriva actelor
administrativ fiscale reprezentate de raportul de inspecție fiscală din 07
iulie 2008 și decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată
stabilite de inspecția fiscală, până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura
penală cu privire la infracțiunile prevăzute și sancționate de art. 296
1
lit. b) C. fisc., art. 9 pct. 1 lit. a), b), c) și f) din Legea nr. 241/2005.
A mai susținut reclamanta
că măsura suspendării soluționării contestației este rezultatul aplicării greșite
a prevederilor art. 214 C. proc. fisc., organul fiscal nedovedind existența înrâuririi
hotărâtoare a infracțiunilor cercetate asupra soluției din procedura administrativă.
Prin sentința nr. 53 din
17 februarie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal,
a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantă.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut că decizia contestată este legală și temeinică pentru
următoarele considerente:
- potrivit dispozițiilor
art. 214 alin. (1) lit. a) C. proc. fisc., organul de soluționare competent poate
suspenda, prin decizie motivată, soluționarea cauzei atunci când organul care a
efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existența
indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire asupra
soluției ce urmează a fi dată în procedura administrativă;
În speță organele care
au efectuat activitatea de control, respectiv reprezentanții Gărzii Financiare,
D.G.F.P. Olt și A.N.A.F. au sesizat organele de urmărire penală cu privire la existența
indiciilor săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 296
1
lit. b) C.
fisc. și de art. 9 pct. 1 lit. a), b), c) și f) din Legea nr. 241/2005, constatând
că, deși reclamanta a solicitat emiterea autorizației de utilizator final pentru
produse energetice utilizate în obținerea solvenților și diluanților, în realitate,
atât materiile prime, materiile prime auxiliare, dar mai ale produsul finit nu reprezintă
solvenți sau diluanți, ci un produs energetic accizabil care putea fi obținut și
deținut în condiții de legalitate doar în antrepozite fiscale; obligațiile fiscale
constând în accize au fost stabilite de organele de control pentru perioada 1
iunie 2006 - 31 mai 2008, pe considerentul că s-au constat fapte ce au avut ca scop
obținerea de venituri ilegale prin schimbarea destinației produselor neaccizate
și introducerea acestora în circuitul carburanților, societățile beneficiare neputând
fi verificate;
În acest context s-a apreciat
că între stabilirea obligațiilor bugetare datorate de reclamantă și stabilirea caracterului
infracțional al faptelor imutabile reprezentanților societății există o strânsă
legătură, fiind necesar a se stabili dacă au fost săvârșite infracțiuni în legătură
cu aspectele constatate, în speță fiind vorba nu doar de simple indicii, ci chiar
de o cercetare penală.
În fine, (instanța de
fond a reținut că susținerea reclamantei în sensul că suspendarea dispusă o prejudiciază
nu poate fi primită, întrucât aceasta are posibilitatea legală ca, în temeiul dispozițiilor
art. 215 C. proc. fisc. și art. 14 din Legea nr. 554/2004, să solicite suspendarea
executării actelor administrativ fiscale contestate, până la soluționarea definitivă
și irevocabilă a contestației pe cale administrativă și judecătorească.
Motivele de recurs
formulate de recurenta-reclamantă
Împotriva sentinței în
termen legal a declarat recurs reclamanta SC M.P.I. SRL invocând motivul de nelegalitate
prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. ca și prevederile art. 304
1
C.
proc. civ. și solicitând modificare în tot a sentinței atacate în sensul admiterii
cererii astfel cum a fost formulată.
În esență recurenta-reclamantă
a susținut următoarele:
- în mod eronat instanța
de fond a reținut că organul care a efectuat activitatea de control fiscal ar fi
sesizat organele în drept în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni, sesizarea
fiind realizată prin adresele din 7 iulie 2008 a D.G.F.P. Olt și din 11 martie 2008
emisă de Garda Financiară, prima dintre ele fiind însă conformă cu prevederile
art. 214 din C. proc. fisc. coroborat cu art. 22-223 C. proc. pen.;
- adresa din 7 iulie 2008
a Direcției Generale a Finanțelor Publice Olt nu îndeplinește nici una dintre condițiile
de fond și de formă prevăzute de art. 222-223 C. proc. pen.;
- nici adresa emisă de
Garda Financiară nu poate fi considerată ca fiind o sesizare a organelor de urmărire
penală, întrucât nu emană de la organul care a efectuat activitatea de control,
așa cum impun prevederile art. 24 C. proc. fisc. și în plus este mult anterioară
emiterii actelor administrativ fiscale reprezentate de raportul de inspecție fiscală
înregistrate la Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Craiova sub
nr. T din 7 iulie 2008 și la D.G.F.P. Olt sub nr. 6464 din 7 iulie 2008 și respectiv
decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată înregistrate
sub nr. 149 din 7 iulie 2008;
- instanța de fond a reținut
în mod eronat că s-ar fi făcut dovada înrâuririi hotărâtoare pe care ar avea-o constatarea
infracțiunilor cu privire la care au fost sesizate organele de cercetare penală,
asupra soluției ce urmează să fie dată în procedura administrativă, mai cu seamă
că din motivarea deciziei nr. 283 din 29 august 2008 pronunțată A.N.A.F. - Direcția
Generală de Soluționare a Contestațiilor nu rezultă expres care sunt persoanele
față de care se fac cercetări penale, arătându-se numai generic că aceștia ar fi
reprezentanții societății, ori sumele constatate de organul de control fiscal constituie
datorii fiscale în sarcina societății în calitate de contribuabil;
- în cauză nu s-a făcut
dovada că s-ar fi început urmărirea penală cu privire la infracțiunile prevăzute
și incriminate de art. 9 pct. 1 lit. a), b), c) și f) din Legea nr. 241/2005, respectiv
de art. 296
1
lit. b) din C. fisc.
În cursul soluționării
recursului recurenta-reclamantă a depus la dosar o serie de înscrisuri noi, respectiv
un raport de expertiză tehnică judiciară, Ordonanța din 26 iunie 2009 emisă de DNA
- Serviciul Teritorial Craiova în Dosarul nr. 299/II/2/2009 prin care s-au dispus
următoarele: S-a depus totodată și rezoluția din 25 septembrie 2009 a Parchetului
de pe lângă Judecătoria Slatina prin care urmare a disjungerii dispuse prin Ordonanța
nr. 299/II/2/2008 a DNA s-a confirmat propunerea organelor de poliție de a nu se
începe urmărirea penală împotriva numitului N.C., sub aspectul infracțiunii prevăzute
de art. 296
1
alin. (1) lit. b) din Infirmarea Ordonanței nr. 53/P/2008
din 29 aprilie 2009 a D.N.A. - Serviciul teritorial Craiova în ceea ce privește
soluția de neîncepere a urmăririi penale adoptată față de A.N.C. pentru fapta prevăzută
de art. 296
1
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 271/2003.
Disjungerea cauzei
și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina
a cauzei privind infracțiunea prevăzută de art. 296 alin. (1) lit. b) din Legea
nr. 271/2003 pentru care au fost efectuate cercetări față de A.N.C.
Un exemplar al ordonanței,
împreună cu dosarul cauzei se vor înainta la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina,
pentru continuarea cercetărilor.
Neînceperea urmăririi
penale față de A.N.C. pentru fapta prevăzută de
art. 9 pct. 1 lit. a), b), c), f) din Legea nr. 241/2005.
Menținerea dispozițiilor
din Ordonanța nr. 53/P/2008 din 29 aprilie 2009 în ceea ce privește disjungerea
și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara
pentru continuarea cercetărilor sub aspectul comiterii infracțiunii de evaziune
fiscală de către administratorii SC V.C. SRLTimișoara, SC P. SRL Timișoara, SC U.M.
SRLDeva
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat
de SC M.P.I. SRL Găneasa, împotriva sentinței nr. 53 din 17 februarie 2009 a Curții
de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința atacată
în sensul că admite acțiunea și dispune anularea deciziei nr. 283 din 29 august
2008 a A.N.A.F.
Obligă pârâta A.N.A.F.
să soluționeze contestația administrativă formulată de SC M.P.I. SRL Găneasa.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 11 noiembrie 2009.