ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1552/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1552/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
p
rin
sentința civilă nr. 61 din 20 februarie 2009 Curtea de Apel Craiova,
secția de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea
formulată de reclamantă, dispunând anularea deciziei nr. 260 din 25
iulie 2008 a A.N.A.F. - D.G.S.C.
Totodată, a obligat pârâta să
soluționeze pe fond contestația formulată de reclamantă
împotriva Deciziei de impunere nr. 167 din 27 martie 2008.
Pentru a pronunța această
sentință instanța a reținut că pentru a se putea
dispune suspendarea soluționării contestației împotriva actului
administrativ fiscal în procedura administrativă se cer îndeplinite
cumulativ două condiții respectiv: a) organul care a efectuat
controlul să fi sesizat organele în drept cu privire la existența
indiciilor săvârșirii unei infracțiuni și 2) infracțiunea
constatată să aibă o înrâurire hotărâtoare asupra
soluției ce urmează să fie dată, or, în cauză organul
administrativ jurisdicțional a dispus suspendarea soluționării
contestației fără a fi întrunite condițiile legale pentru a
putea dispune această măsură.
Împotriva acestei sentințe, a
declarat recurs D.G.F.P. Dolj în numele și pentru A.N.A.F., criticând-o ca
nelegală și netemeinică, întrucât a fost dată cu aplicarea
greșită a legii. Se precizează în recurs, că în mod
greșit instanța fondului a apreciat că în speță nu
sunt aplicabile prevederile art. 214 C. proc. fisc., întrucât singura
condiție prevăzută de lege pentru aplicarea acestui text, era
sesizarea organelor de urmărire penală și nu începerea acesteia.
Recursul este nefondat și va fi
respins.
Din analiza actelor dosarului și a
motivelor de recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție reține
următoarele:
Corect instanța fondului a precizat
că organul fiscal nu a sesizat organele în drept în legătură cu
săvârșirea infracțiunii, în motivarea soluției de
suspendare a soluționării contestației, recurenta invocând o
adresă nr. 57262/2008 prin care au fost înaintate acte
administrativ-fiscale contestate de SC P. SRL Craiova, către Direcția
Națională Anticorupție. Această adresă nu poate reprezenta
o sesizare a organelor de urmărire penală conform art. 214 C. proc.
fisc., din conținutul acestui act nerezultând nimic care să conducă
instanța la faptul că au fost sesizate organele de urmărire penală.
Dealtfel această adresă nici nu
îndeplinește condițiile exprese prevăzute de art. 222 - 223 C.
proc. pen. , motivarea de fapt și de drept a Deciziei contestate a A.N.A.F.
nefăcând nicio mențiune privitoare la o sesizare penală.
Organul administrativ fiscal în motivarea
soluției de suspendare a judecării contestației a apreciat
că se impune această soluție, deși organele de cercetare
penală erau sesizate după aproape 4 luni de la momentul controlului,
iar faptul că s-a adus la cunoștința poliției raportul
inspecției fiscale nu echivalează cu sesizarea unei infracțiuni
economice.
Nu există o înrâurire
hotărâtoare asupra soluției care s-ar fi dat în procedura
administrativă, atâta vreme cât recurenta nu a identificat
infracțiunile, astfel încât corect a apreciat instanța de fond în
raport de aceste considerente că Decizia nr. 26/2008 pronunțată
de A.N.A.F. - D.S.C. este nelegală și a fost emisă cu
încălcarea prevederilor art. 214 C. proc. fisc., întrucât din
conținutul acestui act administrativ nu rezultă care sunt
infracțiunile pentru care ar fi fost sesizate organele de cercetare
penală, astfel încât să existe o puternică înrâurire asupra
procedurii administrative.
Așa fiind avându-se în vedere cele
mai sus invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
de contencios administrativ și fiscal, apreciază că organul
administrativ jurisdicțional a dispus suspendarea soluționării
contestației formulată de reclamantă fără a fi
întrunite condițiile prevăzute de lege, motiv pentru care
instanța de fond a pronunțat sentința atacată, legală
și temeinică.
Se va respinge recursul declarat de A.N.A.F.
prin D.G.F.P. Dolj, ca nefondat, conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A.N.A.F. prin
D.G.F.P. Dolj împotriva sentinței civile nr. 61 din 20 februarie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 18 martie 2010.