ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1300/2010

Prin contestația în anulare înregistrată la

10 decembrie 2009, contestatoarea SC M. SA a solicitat, în contradictoriu cu

intimata B.I. LIMITED, anularea deciziei nr. 1258 din 10 aprilie 2009,

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în

dosarul nr. 48819/3/2005, în temeiul art. 318 teza a II-a C. proc. civ.

În motivare contestatoarea susține că instanța

de recurs a omis să cerceteze motivul invocat în cererea de recurs, cel

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., când hotărârea este

lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau

aplicarea greșită a legii.

Astfel, se susține că decizia s-a bazat pe

cercetarea unor motive neinvocate în recurs, fără a se raporta la cel

cuprins în cererea de recurs, neavându-se în vedere faptul că decizia din

apel s-a dat cu încălcarea legii.

Prin întâmpinarea înregistrată la 15 aprilie

2010 intimata B.I. LIMITED a solicitat respingerea contestației în

anulare, arătând în apărare că motivul de recurs invocat de SC

M. SA a fost analizat în cadrul paginilor 7 - 10 ale deciziei.

Analizând contestația în anulare se vor

reține următoarele:

Prin sentința comercială nr. 5312 din 18

aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul București, secția a

VI-a comercială, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta B.I.

LIMITED împotriva pârâtei SC M. SA pentru anularea hotărârii Consiliului

de Administrație din 18 iulie 2005 și anularea actului adițional

din aceeași dată, ca neîntemeiată.

Prin decizia comercială nr. 593 din 29 noiembrie

2007 a Curții de Apel București, secția a-V-a comercială,

s-a admis apelul reclamantei B.I. LIMITED împotriva sentinței, care a fost

schimbată în tot, iar pe fond s-a admis acțiunea și s-a dispus

anularea hotărârii Consiliului de Administrație al SC M. SA din 18

iulie 2005 și actul adițional subsecvent acestei hotărâri.

În motivare s-a reținut, în esență,

că instanța de fond a stabilit în mod greșit situația de fapt

atunci când a apreciat că intimata nu mai era admisă la tranzacționare

pe piața de capital încă din 16 septembrie 2004, că a făcut

o greșită aplicare și interpretare a dispozițiilor legale

incidente în raport cu probele administrate, astfel că, în temeiul art. 132

alin. (2) raportat la art. 114 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 acțiunea

este întemeiată.

Recursul declarat de pârâta SC M. SA împotriva

deciziei din apel a fost respins ca nefondat, prin decizia nr. 1258 din 10

aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a

admis cererea de intervenție accesorie formulată de M.C.T. și,

totodată, a respins cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de

judecată.

Contestația în anulare, fiind o cale

extraordinară de atac, de retractare este admisibilă pentru motive expres

prevăzute de lege și nu deschide calea unui nou recurs în cadrul

căruia să se reexamineze motivele și criticile părții

nemulțumite de o hotărâre judecătorească.

Astfel, potrivit art. 318 teza a II-a C. proc. civ. „hotărârile

instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație (…) când

instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis

din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare

sau de casare”.

După cum reafirmă și în cuprinsul

contestației, în cadrul recursului, recurenta-pârâtă a invocat un

singur motiv de recurs, cel prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. ”când

hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost

dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”.

Acest motiv a fost cercetat de instanța de

recurs, care l-a indicat expres și a argumentat pe larg considerentele

pentru care apreciază că acesta este nefondat.

Astfel, se va reține că instanța a răspuns

criticilor formulate în recurs, ca neavând obligația de a analiza fiecare

argument cuprins în motivele de recurs, ci doar analiza fiecărui motiv de

casare.

De asemenea, se va reține că instanța

este îndreptățită să grupeze aceste argumente, pentru a

răspunde motivului de casare cu un argument comun.

În speță, motivul de recurs invocat a fost cercetat,

astfel că, nefiind îndeplinite condițiile art. 318 teza a-II-a C.

proc. civ., urmează a se respinge contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată

de contestatoarea SC M. SA București împotriva deciziei nr. 1258 din 10

aprilie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția comercială, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 aprilie 2010.