ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1261/2003

S-a luat în

examinare recursul declarat de reclamanții T.R.și S.I.împotriva deciziei nr.78

C din 11.06.2001 a Curții de Apel Constanța – Secția civilă.

La apelul

nominal s-au prezentat recurenții-reclamanți T.R., personal și ca mandatară a

lui S.I., lipsind intimatul-pârât Primarul comunei Agigea.

Procedura

completă.

Curtea, luând

apoi act că nu mai sunt cereri prealabile, a acordat cuvântul părților în

dezbaterea recursului.

T.R.a solicitat

admiterea recursului.

C U R T E A

Asupra

recursului de față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La 7 noiembrie

2001 pe rolul Tribunalului Constanța s-a înregistrat, sub nr.4269/2001,

contestația formulată de reclamanții T.R.și S.I.împotriva răspunsului primit de

la Primarul comunei Agigea, județul Constanța, la cererea formulată potrivit

Legii nr.10/2001 prin care solicitau restituirea în natură a unei suprafețe de

2000 mp teren precum și despăgubiri pentru un imobil construcție demolat în mod

abuziv.

La 21 decembrie

2001, sub nr.167/2002, pe rolul aceleiași instanțe, s-a înregistrat din partea

acelorași reclamanți, contestația împotriva dispoziției nr.154/15.11.2001 emisă

de Primăria comunei Agigea, județul Constanța, prin care li s-a respins cererea

de restituire în natură a aceleiași suprafețe de teren, pentru despăgubiri

privind construcția demolată petiția fiind îndreptată către Prefectură.

Cele două cauze

au fost conexate la 12 februarie 2002. Prin sentința civilă nr.137 din 5 martie

2002, Tribunalul Constanța, secția civilă, a respins acțiunea, respingând

totodată excepțiile ridicate de pârâtă. În motivarea sentinței s-a reținut în

esență, că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că terenul pretins a fost

deja restituit prin procedura Legii nr.18/1991 a fondului funciar, iar potrivit

art.8 din Legea nr.10/2001 terenurile al căror regim juridic este reglementat

prin legea fondului funciar nu formează obiect al restituirilor prevăzute de

noua lege de reparație.

Apelul declarat

de reclamanți impotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia nr.78 din

11 iunie 2002 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, care pe lângă

motivarea de principiu, identică cu a instanței de fond, a mai reținut că prin

înscrisurile depuse reclamanții nici nu au făcut dovada dreptului de

proprietate al autorului lor pentru întregul imobil.

În termen

legal, împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții. Prin motivele

recursului, neîncadrate în drept potrivit exigențelor art.303 alin.3 raportate

la art.304 C.proc.civ., reclamanții au susținut în esență că autorul lor, S. V.

a cumpărat în anul 1937 o suprafață de 2000 mp teren pe care și-a edificat o

casă de locuit. După preluarea abuzivă în anii 1954-1955 a întregului imobil,

construcția a fost demolată pentru construirea școlii din Agigea și se

consideră îndreptați să beneficieze de măsurile reparatorii oferite de Legea

nr.10/2001, atâta timp cât suprafețele de teren restituite potrivit Legii

nr.18/1991 (800 mp teren intravilan și 1200 mp teren agricol) nu corespund

dorinței lor. Prin memoriu separat, recurenții au învederat că doresc restituirea

în natură a unei suprafețe de teren rămase libere în apropierea școlii

construite pe locul fostei case părintești.

Prin

întâmpinare, comuna Agigea prin primar și Comisia de aplicare a Legii

nr.10/2001 au solicitat respingerea recursului.

Recursul nu

este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente.

Pentru

repararea abuzurilor săvârșite în perioada anilor 1945-1989 în România s-au

adoptat mai multe legi prin care, în raport cu voința legiuitorului s-au

acordat fie despăgubiri, fie restituiri în natură pentru bunurile de care

proprietarii lor  au  fost deposedați.  Prima  dintre aceste legi a fost Legea

fondului funciar nr.18/1991 care a reconstituit dreptul de proprietate asupra

terenurilor. Reclamanții, în calitate de succesori în drepturi ai fostului

proprietar S.V. au beneficiat, conform titlului de proprietate nr.18488/604 din

20 aprilie 1994, de reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață

de 7000 mp, din care 800 mp în intravilan și restul în extravilanul comunei

Agigea. Acest titlu de proprietate este valabil, nu a fost atacat de nimeni și

chiar reclamanții au recunoscut că au primit în natură întreaga suprafață

înscrisă în el.

Au susținut

reclamanții demersul lor formulat prin prezenta acțiune, în temeiul Legii

nr.10/2001, că în realitate ei nu au formulat cerere potrivit Legii nr.18/1991,

astfel că greșit, atât comisia comunală, cât și instanțele de judecată au

socotit incidente dispozițiile art.8 din Legea nr.10/2001.

Desigur că o

asemenea susținere nu poate fi primită. Chiar dacă nu există la dosar o copie a

cererii formulate de reclamanți pentru reconstituirea dreptului de proprietate

asupra terenurilor (și pe care, potrivit art.1169 C.civ., ar fi trebuit ei să o

probeze), din copia adeverinței emise la 18.11.1991 de Comisia comunală, precum

și din titlul de proprietate nr.18488/604 din 20 aprilie 1994 rezultă fără

putință de tăgadă că reclamanții au beneficiat deja de reparație pentru terenul

preluat de stat, în temeiul Legii fondului funciar. Iar această stabilire a

dreptului de proprietate nu se putea face, conform art.8 alin.3 din Legea

fondului funciar, decât la cerere, nu și din oficiu.

Or, potrivit

art.8 alin.1 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile

preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, nu intră

sub incidența prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat

prin Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată și prin Legea nr.1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a

celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale

Legii nr.169/1997.

Pentru

considerentele anterior expuse, se constată că hotărârile pronunțate în cauză

sunt legale și temeinice, astfel că recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat

de reclamanții T.R.și S.I.împotriva deciziei nr.78 C din 11.06.2001 a Curții de

Apel Constanța – Secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 28 martie 2003.