CtEDO 22.02.2006 Auto

CASE OF KUTIC AND EIGHTEEN OTHER CASES AGAINST CROATIA

RESPONDENT
HRV
HOTĂRÂRE
22.02.2006
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF KUTIC AND EIGHTEEN OTHER CASES AGAINST CROATIA (CtEDO, 2006)
HUDOC · oficial

Rezoluția ResDH(2006)3 privind hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Kutić și altor 18 cazuri împotriva Croației (a se vedea apendicele I) privind lipsa de acces la o instanță în cadrul procedurilor civile a rămas automată printr-o dispoziție de drept și lungimea excesivă a procedurilor civile (aprobată de Comitetul de Miniștri la 22 februarie 2006, în cadrul celei de-a 955-a ședințe a Deputaților miniștri) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alin. (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Kutić și 17 alte cazuri (a se vedea detaliile din apendicele I) transmise Comitetului miniștrilor odată ce au devenit finale în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; Amintind că cauzele au apărut în cererile depuse împotriva Croației (a se vedea detaliile din apendicele I) și că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat admisibile plângerile reclamanților referitoare la lipsa de acces la o instanță din cauza legislației din 1996 și 1999 care să rămână toate procedurile civile referitoare la cererile de daune în ceea ce privește actele de terorism sau cauzate de membrii armatei sau de poliție croate în contextul Războiului de origine din Croația și, în cazul Čuljak și al altele, plângerea privind durata excesivă a anumitor proceduri civile, inclusiv un set de proceduri a rămas în temeiul legislației menționate anterior; Amintind că Curtea Europeană a reținut ulterior în toate aceste cazuri că au existat încălcări ale articolului 6 alineatul (1) din Convenție în ceea ce privește dreptul de acces al reclamanților la o instanță și că, în cazul Čuljak și alții, au existat, de asemenea, încălcări ale dispozițiilor respective din cauza lungii excesive a anumitor proceduri civile și le-a acordat sume cu o justă satisfacție (a se vedea apendicele I); având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Croației în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a respecta aceasta, Având în vedere că Guvernul Croației a plătit tuturor reclamanților sumele atribuite de Curtea Europeană ca o satisfacție echitabilă (a se vedea detaliile din apendicele I); având în vedere măsurile individuale luate de autoritățile pentru acordarea recursului reclamanților pentru încălcările constatate (restitutio in integrum ), în special prin accelerarea, în măsura posibilului, a procedurilor care încă erau în suspensie după constatarea încălcărilor de către Curte (a se vedea detaliile din apendicele II); întrucât, în timpul examinării acestor cazuri de către Comitetul de miniștri, Guvernul Statului pârât a furnizat Comisiei informații privind măsurile luate pentru prevenirea unor noi încălcări ale aceleiași tipuri ca cele constatate în prezentele hotărâri care se referă la lipsa de acces la o instanță (acesta informații figurează în apendicele II la prezenta rezoluție); măsurile au fost deja luată de Statul pârât pentru a preveni noi încălcări legate de durata excesivă a procedurilor civile (a se vedea Rezoluția finală DH(2005)60 în cazul Horvat împotriva Croației), în principal prin adoptarea la 14 iulie 2003 a unei acte de modificare a Codului de procedură civilă, care vizează în special consolidarea disciplinei procedurale și accelerarea procedurilor civile și prin introducerea unui remediu eficace împotriva lungii excesive a procedurilor judiciare (noul articol 63 din Legea Curții Constituționale, în vigoare începând cu 15 martie 2002); Declară, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Croației, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în aceste cazuri. Apendicele I la Rezoluția ResDH(2006)3 Detalii privind satisfacția echitabilă acordată reclamanților Cazuri Data hotărârii finală privind prejudiciile morale Costuri și cheltuieli Kutić Vojin și Kutić Ana 48778/99 01/03/2002 01/06/2002 10.000 euro 15/07/2002 Multiplex 58112/00 10/07/2003 10/10/2003 4000 euro 500 euro 27/11/2003 Aćimović Ljubomir 61237/00 09/10/2003 09/01/2004 4000 euro 02/022/2004 Crnojević Milano 71614/01 21/10/2004 30/03/2005 4000 euro 15/06/2005 Čuljak Gojko, Čuljak Branko și Mesoproduct 58115/00 19/12/2002 19/03/2003 4.500 euro la primele și cele de-a doua solicitante, fiecare 2.000 euro 17/04/2003 Dragičević Ljuban 11814/02 09/12/2004 09/03/2003 4.000 euro 400 euro 21/03/2005 Dragović Ranko și Dragović Ružica 5705/02 28/10/2004 28/01/2005 4.000 euro la primul reclamant și 5.000 euro la al doilea reclamant 24/03/2005 Freimann Anica 5266/02 24/06/2004 24/09/2004 Kastelic Tomaž 60533/00 10/07/2003 10/10/2003 4000 euro 20/11/2003 Kljajić Mirko 22681/02 17/03/2005 17/06/2005 3.500 euro 500 euro 25/08/2005 Lulić Branka și Becker Martina 22857/02 24/03/2005 24/06/2005 8.000 euro în comun 29/08/2005 Marinković Mile și Marinković Milena 9138/02 21/10/2004 21/01/2005 8.000 euro 500 euro 18/03/2005 Mihajlović Nevenka și Milorad 21752/02 07/07/2005 01/10/2005 7.000 euro 1.500 euro 18/11/2005 Cauze Data hotărârii Hotărârea finală privind prejudiciile morale Costuri și cheltuieli Salariu pe Peić Ivan 16787/02 26/05/2005 26/08/2005 4000 euro 500 euro 06/09/2005 Pikić Lazo 16552/02 18/01/2005 18/04/2005 4000 euro 09/05/2005 Urukalo Stojan și Nemet Verica 26886/02 28/04/2005 28/07/2005 8.000 euro împreună 16/06/2005 Varićak Marica 7808/01 21/10/2004 21/01/2005 4.000 euro 2.000 21/03/2005 Zadro Nevenka 25410/02 26/05/2005 26/08/2005 1000 euro 750 euro 16/11/2005 Zovanović Vinko 12877/02 09/12/2004 09/03/2005 4000 euro 400 euro 21/03/2005 Apendicele II la Rezoluție ResDH(2006)3 Informații furnizate de Guvernul Croației în timpul examinării de către Comitetul de Miniștri al cazului Kutić și alte 18 cazuri privind lipsa de acces la o instanță în cadrul procedurilor civile a rămas automată printr-o dispoziție de drept și lungimea excesivă a procedurii civile I. În ceea ce privește măsurile individuale În toate aceste cazuri, procedurile interne au rămas în conformitate cu legislația din 1996 și 1999 au reluat în conformitate cu legea adoptată la 14 iulie 2003 de Parlamentul croat (a se vedea mai jos). În plus, la 16 octombrie 2003, Curtea Supremă a adoptat o rezoluție (nr. Su-937-IV/03) care a ordonat instanțelor competente să continue toate procedurile civile rămase în conformitate cu legea din 1996 și 1999 de oficiu , fără o cerere specifică a părților. În plus, președintele Curții Supreme și președinții tuturor Curților Countale și Curților Municipale din Croația au fost invitați de către Ministerul Justiției (lettera din 22 aprilie 2005) să manifeste diligence specială în cadrul desfășurării procedurilor referitoare la aceste cazuri, pentru a-i accelera și să șteargă, cât mai mult posibil, consecințele pentru reclamanții încălcărilor constatate de Curtea Europeană. În ceea ce privește procedurile civile referitoare la Čuljak și alte cauze, care sunt încă în suspensie la nivel național, instanța competentă a fost atrasă atenția asupra constatărilor Curții Europene în vederea accelerarii procedurii în măsura posibilului. 1) Măsuri legislative care prevăd reluarea procedurilor rămase La 14 iulie 2003, Parlamentul croat a adoptat Actul privind responsabilitatea Republicii Croației pentru daune cauzate de membrii armatei croate și de poliție în timpul Războiului de origine și Actul privind responsabilitatea Republicii Croației pentru daunele rezultate din Acte teroriste și demonstrații publice (Gazette Oficial nr. 117 din 23 iulie 2003). Aceste legi prevăd reluarea procedurilor civile care au fost reținute în conformitate cu legea din 1996 și 1999. 2) Dezvoltarea în jurisprudența Curții Constituționale de a crea un nou remediu intern pentru presupusele încălcări ale dreptului de acces la o instanță La 24 martie 2004, Curtea Constituțională a dat o hotărâre nr. U-III-829/2004, în cazul unei persoane care au depus o plângere constituțională în temeiul articolului 63 din Legea Curții Constituționale din 2002, se plângea de lungimea anumitor proceduri și de lipsa accesului la o instanță, deoarece acțiunea sa în instanța internă a fost păstrată de statut pentru o perioadă prelungită. În hotărârea sa, Curtea Constituțională a susținut că au existat o încălcare a drepturilor constituționale la un proces într-un termen rezonabil și accesul la o instanță. Având în vedere această evoluție în jurisprudența Curții Constituționale, Curtea Europeană a acceptat deja în cazul Pikić împotriva Croației (a se vedea detaliile din apendicele I) că plângerea în temeiul articolului 63 din Legea Curții Constituționale din 2002 poate fi considerată un remediu eficace în ceea ce privește plângerile privind lipsa de acces la o instanță. 3) Publicarea și diseminarea hotărârilor Hotărârea Curții Europene în cazul Kutić a fost tradusă și publicată pe site-ul oficial al guvernului (www.vlada.hr/dokumenti.html ), în Cartea Colectată a școlii de drept din Zagreb (documentul nr. 2/2003) și în jurnalul The Informer (publicarea nr. 5022/2002). În plus, a fost trimisă instanțelor țării. Hotărârea Curții Europene în cazul Multiplex a fost publicată în jurnalul The Informer (publicarea nr. 5176/2003). Hotărârea în cazul Aćimović a fost publicată pe site-ul oficial al guvernului, pe site-ul internet al Curții Supreme (www.vsrh.hr și în jurnalul The Informer (documentul nr. 5195/2003). O copie a hotărârii a fost trimisă instanțelor în cauză direct, Curții Constituționale, Curții Supreme, Parlamentului (comitete diverse) și Comitetului legislativ al guvernului. În plus, președintele Curții Supreme a fost solicitat să informeze toți judecătorii cu privire la conținutul hotărârii. III. Concluzie Guvernul consideră că măsurile luate fac posibilă, în primul rând, să șteargă, cât mai mult posibil, consecințele încălcărilor constatate în aceste cazuri și, în al doilea rând, să prevină noi încălcări similare ale dreptului de acces la o instanță. Prin urmare, guvernul consideră că Croația și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție în ceea ce privește actualele hotărâri.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă