Decizia nr. 2683/2004 — ÎCCJ, Secția penală — recurs

S.I. la 10 ani detențiune grea;

B.C. și

P.A. a câte 7 ani detențiune grea;

C.M. la 8 ani detențiune grea;

T.I.,

T.C.,

T.C. la 4 ani și 6 luni detențiune riguroasă,

B.G. la 4 ani detențiuni riguroasă și

C.P. la 3 ani detențiune riguroasă, toți pentru infracțiunea de activitate intensă contra clasei muncitoare și mișcării revoluționare, prevăzută de art. 193 1 alin. (2), ultimii cinci și cu aplicarea art. 157 C. pen. anterior. S-a reținut că, inculpații, foști comisari și gardieni publici, în perioada 1940 - 1944, în exercitarea atribuțiunilor de serviciu au cules informații cu privire la persoanele ce desfășurau activitate comunistă ori alte acțiuni îndreptate împotriva regimului burghezo-moșieresc. Tribunalul Militar pentru Unitățile Ministerului Afacerilor Interne a admis recursul declarat de inculpatul S.I. și a redus pedeapsa aplicată acestuia de la 10 ani la 5 ani detențiune grea. Totodată, au fost respinse recursurile declarate de ceilalți inculpați. Prin recursul în anulare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate, pronunțate cu încălcarea legii și achitarea inculpaților, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. Examinând recursul în anulare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este fondat. Potrivit art. 193 1 alin. (1) și (2) C. pen. anterior, activitatea intensă contra clasei muncitoare și mișcării revoluționare desfășurată într-un post de răspundere în aparatul de stat sau într-un serviciu secret, pe timpul regimului burghezo-moșieresc se pedeapsa cu detențiune grea pe viață și confiscarea totală a averii. Dacă fapta prevăzută în alineatul precedent a fost săvârșită într-un alt post decât în unul de răspundere, pedeapsa va fi detențiunea grea de la 5 la 25 ani și confiscarea totală sau parțială a averii. Din probele dosarului rezultă că inculpații S.I., B.C., C.M. și P.A. au deținut funcția de comisar, iar ceilalți inculpați pe cea de gardian public și, în aceste condiții oficiale, au luat măsuri pentru asigurarea ordinii publice, de supraveghere și preîntâmpinare a unor acțiuni îndreptate împotriva securității statului. Astfel, din declarațiile martorilor Ț.I., G.V., P.I., H.S., Ș.G., B.M., C.G., F.M., H.Ș., R.M., S.S., R.B. și C.N. rezultă că, în mai multe rânduri, organele de poliție, în special cu ocazia zilelor de 1 mai și 7 noiembrie, au luat măsuri împotriva lor. De asemenea, martorii Ț.I., F.M., H.S., R.B., D.W., D.T. și C.G. au relatat că inculpații nu și-au exercitat în mod abuziv atribuțiunile și au avut o bună conduită, deși conform sarcinilor de serviciu, au luat măsuri pentru asigurarea ordinii publice și preîntâmpinării manifestațiilor, activități care nu se circumscriu ilicitului penal. Totodată, martorii C.N., I.M., D.W., P.I., B.C., K.C. și K.L. au susținut că inculpații, cu prilejul exercitării atribuțiunilor, au avut o comportare bună și nu au exercitat violențe împotriva persoanelor perchiziționate ori a celor ce erau suspectate că ar fi desfășurat activitate comunistă. Mai mult, chiar inculpatul B.C. (comisar șef), în instanță, a susținut că inculpatul S.I. a fost mutat de la Huși pentru inactivitate profesională, întrucât a cercetat mai mulți cetățeni evrei și nu a luat măsuri împotriva lor, iar T.C. nu a desfășurat activități împotriva clasei muncitoare. Tot în sfera acestor activități licite sunt și măsurile legale luate de inculpați privind transmiterea unor informații care vizau mișcarea comunistă, mai ales că, în raport de dispozițiile în vigoare, la acea dată, asemenea organizații erau interzise. Așadar, prin conținutul lor concret, acțiunile inculpaților s-au circumscris atribuțiunilor lor de serviciu, neexistând date care să ateste desfășurarea unei activități intense contra clasei muncitoare. În consecință, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de activitate intensă contra clasei muncitoare și mișcării revoluționare, prevăzute de art. 193 1 alin. (2) și, respectiv art. 193 1 alin. (2), cu aplicarea art. 157 C. pen. anterior, se impune, conform art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpaților. Pentru aceste considerente, Curtea urmează să admită recursul în anulare și să caseze hotărârile atacate, dispunând în rejudecarea cauzei achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 193 C. pen. anterior, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. Onorariile apărătorilor din oficiu se vor plăti din fondul Ministerului Justiției. Văzând dispozițiile art. 414 11 C. proc. pen., art. 192 alin. (3) și art. 189 C. proc. pen.