ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8781/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 542 din 8

iunie 2004 a Tribunalului Suceava a fost respinsă ca nefondată plângerea

formulată de W.H. împotriva dispoziției nr. 216 din 2 februarie 2004 emisă de

Primăria Municipiului Suceava, prin care i s-a respins cererea de restituire în

natură a imobilelor situate în Suceava.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a

avut în vedere că reclamanta nu a făcut dovada că a fost proprietara imobilelor

solicitate, astfel că nu sunt întrunite cerințele art. 22 din Legea nr.

10/2001.

Apelul declarat de reclamantă

împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 2683 din

4 noiembrie 2004 a Curții de Apel Suceava, secția civilă.

S-a avut în vedere de asemenea că

reclamanta nu a depus dovezi în sensul deținerii bunurilor solicitate și nici

în legătură cu eventuala lor preluare abuzivă.

Împotriva acestei decizii,

reclamanta a declarat recursul de față, considerând-o nelegală, întrucât s-a

trecut la judecarea apelului fără citarea legală a apelantei, în sensul că nu

s-a trecut pe citativ sediul cabinetului de avocat.

Recursul nu este întemeiat, urmând a

fi respins, în raport de cele ce urmează:

Este exact că potrivit art. 85 C.

proc. civ. judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea

sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel.

Se constată că soluționarea cauzei

în apel s-a făcut cu citarea legală a apelantei.

Astfel, aceasta și-a indicat prin

cererea de declarare a apelului, (nemotivată) domiciliul ales în Suceava,

adresă la care s-a îndeplinit corect procedura de citare. De observat că în

cererea menționată, de alegere de domiciliu în sensul art. 93 C. proc. civ., nu

a fost indicată și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură.

În această situație, rezultă că

efectuarea procedurii de citare la adresa menționată este corectă, nefiind

necesar a se face trimitere la cabinetul de avocatură, pentru că acesta nu a

fost indicat în alegerea de domiciliu, efectuată în condițiile textului

menționat.

Așa fiind rezultă că recurenta a

fost legal citată la termenul la care s-a judecat apelul, astfel că recursul de

față este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanta W.H. împotriva deciziei nr. 2683 din 4 noiembrie 2004 a

Curții de Apel Suceava, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 noiembrie 2005.