ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2383/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2383/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra conflictului de competență de
față;
Din actele și lucrările dosarului,
constată următoarele:
La data de 7 august 2002, petenta
I.S. a formulat plângere împotriva rezoluției emise de către procuror, în
dosarul penal nr. 126/P/2002 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
Constanța.
Plângerea a fost înregistrată pe
rolul Curții de Apel Constanța, secția comercială, și Contencios Administrativ,
formându-se dosarul nr. 1067/CA/2002.
Prin încheierea nr. 157 din 14
noiembrie 2002, pronunțată în dosarul nr. 1067/CA/2002 s-a dispus trimiterea
dosarului la secția penală, a Curții de Apel Constanța spre soluționare,
plângerea având caracter penal.
Prin sentința penală nr. 28/ P din 2
noiembrie 2002, pronunțată în dosarul penal nr. 1052/2002, Curtea de Apel
Constanța, secția penală, și-a declinat competența de soluționare a plângerii,
împotriva ordonanței procurorului, formulată de petenta I.S., în favoarea
Judecătoriei Constanța.
În motivare s-a reținut că,
judecarea plângerii împotriva soluțiilor pronunțate, în speță, în condițiile
art. 278 C. proc. pen., este de competența instanței îndreptățită să judece
cauza în fond, în compunerea prevăzută de lege și după procedura comună.
Prin sentința penală nr. 504 din 26
februarie 2003, Judecătoria Constanța a admis excepția necompetenței materiale
a Judecătoriei Constanța și a declinat competența de judecată a plângerii
formulată de petenta I.S. în favoarea Curții de Apel Constanța secția penală.
A fost trimis dosarul cauzei la
Curtea Supremă de Justiție, secția penală, pentru soluționarea conflictului
negativ de competență.
S-a motivat că, chiar dacă petenta
se declară nemulțumită de soluția adoptată față de învinuiții C.D. și C.S.,
ordonanța atacată urmează a fi examinată în ansamblul ei, chiar și în raport de
participația învinuitei B.C., de către instanța căreia i-ar fi revenit
competența să judece în primă instanță, în speță, Curtea de Apel Constanța,
secția penală.
Conform art. 43 alin. (7) C. proc.
pen., Curtea, în calitate de instanță ierarhic superioară comună, a hotărât
asupra conflictului negativ de competență, după cum urmează:
Astfel, potrivit art. 35 alin. (1)
C. proc. pen., când competența după natura faptelor sau după calitatea
persoanelor, în caz de indivizibilitate sau conexitate, aparține mai multor
instanțe, competența de a judeca toate cauzele reunite, revine instanței
superioare în grad.
Ori, ordonanța de scoatere de sub
urmărire penală din 29 iulie 2002, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Constanța, act ce o nemulțumește pe petenta I.S. și care a fost atacat în
cadrul procedurii, prevăzută de art. 278 C. proc. pen., și în baza art. 21 din
Constituție, privește atât pe învinuiții C.D. și C.S., cât și pe învinuita
B.C., notar public, scoși de sub urmărire penală, pentru art. 289 C. pen. și
respectiv art. 25, raportat la art. 289 C. pen.
Dar, cum Curtea de Apel judecă în
primă instanță, potrivit art. 28
1
alin. (1) lit. b) C. proc. pen.,
printre altele și infracțiunile comise de notari publici, plângerea adresată de
intimata I.S., împotriva actelor dispuse de procuror, întemeiată pe
dispozițiile art. 21 din Constituție, revenea spre competentă soluționare
Curții de Apel Constanța, care era competentă să judece în primă instanță
faptele comise de un notar public.
Așa fiind, pentru motivele de drept
și de fapt arătate, se va stabili, prin hotărârea ce se va pronunța, competența
de soluționare a cauzei privind pe petenta I.S., în favoarea Curții de Apel
Constanța, instanță căreia i se va trimite dosarul pentru judecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de judecare a cauzei privind pe petenta I.S., în favoarea Curții de Apel
Constanța.
Pronunțată în ședință publică, azi
21 mai 2003.