ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4333/2003

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 274 din 14

octombrie 2002 a Tribunalului Arad, au fost condamnați inculpații:

- N.L. la:

- 7 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea

art. 74 și art. 76 C. pen. și la:

- 5 ani închisoare, pentru infracțiunea

prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art.

74 și art. 76 C. pen., urmând să execute în baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. d) și e) C. pen.;

- P.Z. la:

- 5 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (2) din Legea 143/2000, cu aplicarea

art. 74 și art. 76 C. pen. și la:

- 4 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., urmând să execute, în baza art. 33 lit.

a) și art. 34 lit. b) C. pen., pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 3

ani interzicerea drepturilor înscrise în art. 64 lit. d) și e) C. pen.

Totodată tribunalul, în baza art.

118 lit. d) C. pen. și art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 a confiscat de

la inculpatul N.L., 470 comprimate Ecstasy, a menținut starea de arest a

inculpaților, a dedus din pedepse durata arestării preventive de la 11 aprilie

2002 la zi și i-a obligat la câte 5.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.

S-a reținut în fapt că în ziua de 5

aprilie 2002, inculpatul N.L. a introdus în România două comprimate de Ecstasy,

considerate droguri de mare risc conform tabelului 1, anexă la Legea nr.

143/2000 pe care le-a prezentat martorului D.C. ce era însoțit de S.A.S., agent

investigator sub acoperire pentru a servi drept probă pentru un eventual

cumpărător din România de la care se aștepta o comandă mai mare.

În seara zilei de 10 aprilie 2002,

organele de poliție s-au deplasat la P.C.T.F. Turnu din județul Arad, existând

indicii că traficanții maghiari vor introduce din nou pastile Ecstasy și astfel

a fost identificat pe drumul Arad – Nădlac un autoturism Mercedes în care se

aflau inculpații N.L. și P.Z. La percheziția corporală efectuată asupra

inculpatului N.L. s-au găsit în buzunarul drept al hainei o pungă din plastic

în care se aflau 500 pastile (comprimate) Ecstasy ce urmau a fi vândute

împreună cu inculpatul P.Z. în România.

Prin decizia penală nr. 46/ A din 10

februarie 2002 a Curții de Apel Timișoara s-au respins ca nefondate apelurile

declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad și inculpați.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timiș și cei doi

inculpați.

Parchetul a invocat următoarele

motive;

- Deși instanța de fond a fost

sesizată cu două acte de introducere în România de droguri de mare risc de

către inculpatul N.L. (la 5 aprilie și 10 aprilie 2002), nu s-a făcut aplicarea

și a prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen., privind caracterul continuat al

infracțiunii.

- Instanța a omis a se pronunța

asupra confiscării autoturismului aparținând inculpatului P.Z., cu care s-au

introdus în România cele 500 comprimate în baza art. 118 lit. b) C. pen., deși

a fost indisponibilizat prin sechestru asigurator.

- S-au aplicat inculpaților câte o

pedeapsă complimentară a interzicerii unor drepturi deși o astfel de pedeapsă

se aplică pentru fiecare din cele două infracțiuni pentru care au fost

condamnați și că se impunea a se lua și măsura expulzării conform art. 117 C.

pen., fiind cetățeni străini.

- Pedepsele aplicate celor doi

inculpați nu au fost just individualizate în raport de gradul de pericol social

deosebit a infracțiunilor comise impunându-se majorarea lor;

- Temeiul juridic corect al

confiscării drogurilor în constituia prevederile art. 118 lit. e) C. pen. și nu

art. 118 lit. d) din același cod.

Inculpații în recursurile declarate

au cerut reducerea pedepselor, ridicarea sechestrului asigurator asupra

autoturismului, deoarece nu a servit la comiterea vreunei infracțiuni, iar

inculpatul P.Z. a solicitat a se dispune în principal achitarea sa în baza art.

10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., deoarece a comis faptele, fiind provocat de

agentul investigator sub acoperire, fiind încălcate prevederile art. 68 alin.

(2) C. pen.

Recursurile declarate sunt fondate

pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare;

- Referitor la încadrarea juridică a

faptelor, se constată că inculpații au introdus în țară droguri de mare risc pe

care le-au transportat în vederea punerii în vânzare, astfel că încadrarea

corectă era în prevederile art. 3 alin. (2) și art. 2 alin. (2) din Legea nr.

143/2000 și deci greșit au fost încadrate și în prevederile art. 2 alin. (2)

din aceeași lege, care se referă la droguri de mare risc.

Pe de altă parte, deși s-a reținut

că inculpatul N.L. a introdus droguri de mare risc prin două acte repetate, în

realizarea aceleiași rezoluții infracționale nu s-a făcut aplicarea și a

prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen.

- De asemenea, deși s-a reținut că

drogurile au fost găsite într-un buzunar de la haina inculpatului N.L. și deci

nu au fost ascunse în mijlocul de transport, autoturism, se impunea a se ridica

măsura indisponibilizării prin sechestru asigurator a autoturismului, deoarece

nu a servit la comiterea infracțiunii.

- Se mai reține că deși inculpații

sunt cetățeni străini, s-a luat față de ei pedeapsa complimentară a

interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen.

Or, pedeapsa complimentară a

interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen., nu se aplică

cetățenilor străini care de fapt, pe teritoriul României nu le exercită, ci

numai inculpaților de cetățenie română.

În schimb, inculpații, cetățeni

străini, comițând infracțiunea pe teritoriul României, erau aplicate

prevederile art. 117 C. pen., în sensul expulzării lor ca măsură de siguranță.

În sfârșit temeiul juridic al

confiscării drepturilor îl constituia dispozițiile art. 118 lit. e) C. pen.,

fiind bunuri deținute conform prevederilor Legii nr. 143/2000.

Referitor la modul de

individualizare a pedepselor, acesta, va fi avut în vedere cu ocazia schimbării

încadrării juridice, în sensul prevederilor art. 72 C. pen., apreciindu-se că

față de conduita sinceră a inculpaților și că nu au mai fost condamnați pentru

fapte penale se impunea menținerea circumstanțelor atenuante.

Cererea inculpatului P.Z. de a fi

achitat, întrucât ar fi fost provocat de agentul investigator sub acoperire, nu

este întemeiată, deoarece agentul și-a exercitat atribuțiile conform

autorizației:

Pentru motivele expuse mai sus

urmează a se admite recursurile declarate de procuror și cei doi inculpați

(pentru aceștia din urmă, avându-se în vedere că se va înlătura pedeapsa complimentară

a interzicerii unor drepturi și sechestrul asigurator asupra autoturismului), a

se casa hotărârile pronunțate în cauză și în rejudecare a se dispune potrivit

dispozitivului de mai jos.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și de inculpații P.Z. și N.L.

împotriva deciziei penale nr. 46/ A din 10 februarie 2003 a Curții de Apel

Timișoara.

Casează decizia penală

sus-menționată și sentința penală nr. 274 din 14 octombrie 2002 a Curții de

Apel Oradea.

Înlătură prevederile art. 33 lit. a)

și art. 34 lit. b) C. pen. și descontopește pedeapsa rezultantă în pedepsele

componente, astfel:

Pentru inculpatul N.L.:

- de 7 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), 76 lit. a) C. pen.;

- de 5 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) C. pen.

Pentru inculpatul P.Z.:

- de 5 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea

art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) C. pen.;

- de 4 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen.,

schimbă încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpatul N.Z. din

infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) și art. 3 alin. (2) din Legea

nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) C. pen., în

cea prevăzută de art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) C. pen., ambele cu

aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen., menținând pedepsele de 5 ani

și, respectiv, 7 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) – art. 34

lit. b) C. pen. contopește pedepsele de 5 ani închisoare și, respectiv, 7 ani

închisoare în pedeapsa cea mai grea, încât inculpatul N.Z. urmează să execute

în final pedeapsa de 7 ani închisoare.

În baza art. 334 C. proc. pen.,

schimbă încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpatul P.Z. din

infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) C. pen., în cea prevăzută de

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și

art. 76 lit. a) C. pen., menținând pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., contopește pedepsele de 4 ani închisoare și, respectiv, 5 ani

închisoare în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, încât, inculpatul P.Z.

va executa în final 5 ani închisoare.

Face aplicarea prevederilor art. 71

– art. 64 C. pen.

Înlătură aplicarea prevederilor art.

64 lit. d) și e) C. pen., pentru ambii inculpați.

Schimbă temeiul confiscării, din cel

prevăzut de art. 118 lit. d) C. pen. în art. 118 lit. e) C. pen.

Înlătură măsura indisponibilizării

autoturismului proprietatea inculpatului P.Z., dispusă prin procesul-verbal din

25 aprilie 2002 al Poliției Timișoara.

În baza art. 117 C. pen., dispune

expulzarea inculpaților după executarea pedepselor.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, perioada arestării preventive de la 11 aprilie 2002, până la 8

octombrie 2003.

Pronunțată în ședință publică, azi 8

octombrie 2003.