ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2893/2004

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1102 din 2 decembrie 2003, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins cererea condamnatei D.L. privind întreruperea executării pedepsei închisorii. În motivarea acestei hotărâri, instanța de executare a reținut că, în raport de datele rezultând din referatul de anchetă socială, cererea condamnatei pe motive familiale nu este întemeiată, în cauză nefiind îndeplinite condițiile art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 193/ A din 17 martie 2004, a respins apelul declarat de condamnată împotriva hotărârii instanței de executare, ca nefondat.

Instanța de control judiciar a apreciat că hotărârea atacată este temeinică și legală, în cauză nefăcându-se dovada caracterului excepțional, al împrejurărilor invocate de condamnată în susținerea cererii de întrerupere a executării pedepsei închisorii. Împotriva acestei din urmă hotărâri, condamnata D.L. a formulat recurs, pe care nu l-a motivat în scris. La termenul din 27 mai 2004, fixat pentru judecarea recursului, condamnata a susținut că instanța de executare nu a soluționat cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii în raport de motivul invocat. Recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Prin sentința penală nr. 101 din 6 februarie 2002, definitivă prin decizia nr. 586 din 9 septembrie 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția penală, Tribunalul București, secția I–a penală, a condamnat pe inculpata D.L.

la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen. Aflată în executarea pedepsei menționate, condamnata a solicitat întreruperea executării pedepsei închisorii. Din cererea primită la Judecătoria sectorului 3 București, înregistrată sub nr. 9458/2003 al acestei instanțe, rezultă că petenta a invocat ca motiv starea sănătății, sens în care a arătat că suferă de pancreatită, reumatism și suflu sistolic. Tribunalul București, investit de Judecătoria sectorului 3 București prin declinarea competenței soluționării în fond a cererii de întrerupere a executării pedepsei închisorii, a respins cererea reținând că în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 455 C. proc.

pen., cu referire la art. 453 lit. c) din același cod. Instanța de control judiciar, investită cu soluționarea apelului declarat de condamnata menționată, a respins calea de atac exercitată, apreciind că în mod judicios prima instanță a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 453 lit. c) C. proc. pen. Or, cazul invocat de condamnată privea întreruperea executării pedepsei închisorii în condițiile art. 455, cu referire la art. 453 lit. a) C. proc. pen., asupra căruia instanțele nu s-au pronunțat. Drept urmare, hotărârea instanței de executare, menținută prin respingerea apelului declarat de condamnata D.L., este supusă cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 10 teza II C. proc.

pen. În consecință, pentru considerentele ce preced, conform art. 385 15 , art. 2 lit. c) C. proc. pen., Curtea va admite recursul declarat, va casa hotărârile pronunțate în cauză și va trimite cauza primei instanțe, în vederea soluționării fondului cauzei, respectiv rejudecarea cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnata D.L. pentru cazul prevăzut de art. 453 lit. a) din același cod. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., onorariul de avocat cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, conform dispozitivului, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de condamnata D.L. împotriva deciziei penale nr. 193 din 17 martie 2004 a Curții de Apel București, secția a II–a penală. Casează decizia atacată, precum și sentința nr. 1102/2003 a Tribunalului București, secția a II–a penală și trimite cauza spre rejudecare la prima instanță, respectiv Tribunalul București. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 mai 2004.