ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1106/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 15 octombrie 2002, reclamanta SC C. SA Onești a solicitat anularea deciziei nr. 488 din 20 septembrie 2002, a Direcției Generale de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prin care s-a soluționat contestația formulată împotriva procesului-verbal de control nr. 5678 din 23 iulie 2002, al Direcției de Control Fiscal Bacău, în sensul menținerii acestuia din urmă. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în mod greșit organul de control a stabilit în sarcina sa, obligația plății la bugetul de stat, a sumei de 5.558.127.068 lei, reprezentând: 2.043.173.671 lei accize, 2.525.362.659 lei, majorări de întârziere la accize, 102.158.684 lei ,penalități accize (0,5%/zi), 388.202.997 lei, T.V.A., 479.l818.907 lei majorări întârziere T.V.A.

și 19.410.150 lei penalități întârziere T.V.A., calculate conform O.G. nr. 26/2001, fără a ține seama, pe de o parte, că în derularea operațiunii de procesare, SC C. SA Onești a avut calitatea de procesator, iar nu de producător și, pe de altă parte, de principiile aplicării în timp a legii, în raport cu perioadele în care s-a derulat contractul de prelucrare nr. 443/1999, încheiat între societate și SC R. SRL Timiș, contract care a avut ca obiect prelucrarea a 2000 t benzină inferioară (de cocsare) în perioada noiembrie – decembrie 1999 și ianuarie – martie 2000, în vederea obținerii de benzină premium.

Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 118 din 12 noiembrie 2002, a admis acțiunea, a anulat decizia nr. 488/2002, a Ministerului Finanțelor Publice și procesul-verbal de control nr. 5678 din 23 iulie 2002, încheiat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Bacău – Direcția de Control Fiscal, pentru suma de 5.558.127.068 lei, constatată de acest act, cu titlu de creanțe bugetare, reținând, în esență, că autoritățile fiscale au făcut o greșită aplicare a legii în timp. Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice Bacău, în numele Ministerului Finanțelor Publice, în baza mandatului de reprezentare nr. 570517/2003.

Prin motivele de recurs formulate în cauză s-a susținut, pe de o parte, că pricina a fost soluționată în mod greșit, fără a se fi dispus introducerea și citarea în cauză a emitentului actului de control anulat, și, pe de altă parte, că au fost încălcate prevederile art. 114 C. proc. civ., Ministerul Finanțelor Publice fiind citat la primul termen de judecată, când s-a și soluționat pricina, fără comunicarea copiei cererii de chemare în judecată, pentru a putea formula întâmpinare și a propune administrarea de probe. Examinând sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză și cu dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este fondat, pe baza considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

Conform art. 18 din Legea nr. 29/1990, dispozițiile acestei legi se completează cu cele ale Codului de procedură civilă. Astfel, din coroborarea dispozițiilor art. 1, 10 și 11 din Legea nr. 29/1990, rezultă că instanța de contencios administrativ are obligația de a cita emitentul actului atacat, iar conform art. 85 C. proc. civ., judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri, decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel, aceste dispoziții fiind de natură să asigure respectarea principiului contradictorialității și al dreptului de apărare. Cum în cauză instanța de fond a anulat actul organului de control, fără a dispune citarea acestuia, se constată că sentința atacată este nelegală și netemeinică, fiind pronunțată cu încălcarea principiului contradictorialității.

Prin urmare, în vederea pronunțării unei hotărâri opozabile, și Direcției Generale a Finanțelor Publice Bacău – Direcția Controlului Fiscal și pentru asigurarea dreptului de apărare a acesteia, se va admite recursul, se va casa sentința atacată și se va trimite cauza, spre rejudecare, pentru a se proceda în sensul celor arătate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Bacău, în numele Ministerului Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 118 din 12 noiembrie 2002, a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2004.