ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4510/2004

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 257 din 11

decembrie 2002 a Tribunalului Argeș, s-a admis acțiunea formulată de N.V., în

contradictoriu cu Primăria municipiului Câmpulung și, pe cale de consecință,

s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 35 metri pătrați către

reclamant, conform raportului de expertiză întocmit de expertul B.T.,

identificat în schița anexă la completarea raportului de expertiză; s-a

constatat că reclamantul are dreptul la despăgubiri, prin echivalent, pentru

suprafața de 107 metri pătrați, teren situat în Câmpulung.

Pentru a hotărî astfel, s-a reținut

că obiectul litigiului dintre părți îl constituie terenul, în suprafață de 144,32

metri pătrați, situat pe raza municipiului Câmpulung. Terenul în litigiu este

proprietatea reclamantului, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1279/1965

și nr. 1948/2001. Că, din această suprafață, numai 35 metri pătrați este

folosită în prezent de reclamant, diferența de 108 metri pătrați este afectată

de detalii de sistematizare, respectiv, trotuar și alee pietonală de acces la

blocurile vecine.

Curtea de Apel Pitești, prin decizia

civilă nr. 52 din 7 aprilie 2003, a respins, ca nefondate, recursurile

declarate de reclamantul N.V. și Primăria municipiului Câmpulung, împotriva

sentinței civile nr. 257 din 11 decembrie 2002 a Tribunalului Argeș.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că nu se poate restitui reclamantului în natură, din suprafața

de 142,3 metri pătrați, decât 35 metri pătrați

teren, deoarece

diferența de 108 metri pătrați este afectată de detalii de sistematizare,

respectiv, trotuar și alee pietonală de acces la blocurile vecine, pentru care

va primi despăgubiri prin echivalent.

Împotriva deciziei civile, mai sus

menționată, a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca fiind netemeinică și

nelegală, invocând art. 304 pct. 9, 10 C. proc. civ., deoarece:

- Instanțele, în mod greșit, au

reținut că numai 35 metri pătrați din suprafața totală, de 142 metri pătrați,

este liberă și se poate restitui în natură, de vreme ce, din probele existente

la dosarul cauzei, rezultă că este liberă întreaga suprafață de teren

revendicată.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în

situația imobilelor preluate în mod abuziv și demolate total sau parțial,

restituirea în natură se dispune pentru terenul liber și pentru construcțiile

rămase nedemolate, iar, pentru construcțiile demolate și terenurile ocupate,

măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.

În speță, reclamantul N.V., a

solicitat, în condițiile art. 21 din Legea nr. 10/2001, de la Primăria Câmpulung,

să-i fie restituit în natură terenul, în suprafață de 142 metri pătrați, situat

pe raza municipiului Câmpulung str. P.G., nr. 6, județul Argeș. Cu adresa nr. 588

din 30 ianuarie 2002, emisă de Primăria Câmpulung, s-a comunicat reclamantului

că se respinge notificarea reclamantului prin care solicită restituirea în

natură a imobilului în litigiu.

Reclamantul a făcut dovada că este

titularul dreptului de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 142 metri

pătrați, așa cum rezultă din contractele de vânzare: nr. 1279 din 21 octombrie

1965 și nr. 1948 din 16 iulie 2001.

Solicitarea reclamantului a fost

rezolvată în mod judicios de instanțele de fond și apel, în sensul că Primăria

municipiului Câmpulung a fost obligată să restituie reclamantului în natură

doar terenul în suprafață de 35 metri pătrați din suprafața totală, de 142 metri

pătrați, pe considerentul că numai suprafața de 35 metri pătrați este liberă,

pentru diferența de 108 metri pătrați s-a constatat că reclamantul are dreptul

la despăgubiri prin echivalent, întrucât această din urmă suprafață este

afectată de detalii de sistematizare, respectiv, trotuar și alee pietonală de

acces la blocurile vecine. Acest lucru rezultă din raportul de expertiză

tehnică întocmit de expertul B.T.

Prin urmare, motivele de recurs

invocate de reclamant nu se încadrează în temeiurile de drept, prevăzute de art.

304 pct. 9, 10 C. proc. civ. și, în consecință, urmează a se respinge, ca

nefondat, recursul declarat de reclamant împotriva deciziei civile nr. 52 din 7

aprilie 2003 a Curții de Apel Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamantul N.V., împotriva deciziei civile nr. 52 din 7 aprilie

2003 a Curții de Apel Pitești.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 15 iunie 2004.