ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4106/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 8 octombrie 2001 la Tribunalul Argeș reclamantul M.G. a chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Câmpulung Muscel solicitând în temeiul Legii nr. 10/2001, restituirea suprafeței rămasă din totalul de 1000 mp. aflat conform schiței în punctul Grui cu vecinătățile conform schiței anexate. În motivare a arătat că a deținut suprafața de 1000 mp. din care i-au fost restituiți 720 mp. și a depus pentru restul în termenul prevăzut de lege notificare prin executorul judecătoresc dar după 60 de zile nu a primit nici o ofertă din partea primăriei. Pe acest teren a avut construită o casă, iar regimul comunist i-a demolat-o fără a fi despăgubit, dar i s-a acotrdat o porțiune de teren unde și-a construit o altă casă.

Prin sentința civilă nr. 295 din 10 decembrie 2001 Tribunalul Argeș, secția civilă, a respins cererea. Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001 nu intră sub incidența acestei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991 republicată și prin Legea nr. 1/2000. Împotriva acestei hotărâri reclamantul a formulat apel susținând că terenul în cauză nu a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 și al Legii nr. 1/2000 deoarece pentru terenul de 720 mp. nu i s-a eliberat titlu de proprietate, iar diferența de 280 mp. aparține încă pârâtei.

Prin decizia nr. 26/A din 11 aprilie 2002 Curtea de Apel Pitești, secția civilă, a respins apelul, confirmând soluția instanței de fond, în esență cu aceeași motivare constând în faptul că acțiunea este întemeiată expres pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 ceea ce exclude aplicarea acestui act normativ situațiilor în care s-a făcut aplicarea Legii nr. 18/1991 respectiv a Legii nr. 1/2000. Împotriva acestei hotărâri reclamantul a formulat recurs fără a-l structura comform art. 304 C. proc. civ. criticând-o pentru că terenul pe care îl solicită nu a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 respectiv al Legii nr. 1/2000. Nu a primit titlu de proprietate pentru suprafața de 720 mp., iar pentru suprafața de 280 mp.

nu a primit despăgubiri și nici o altă suprafață de teren. Recursul nu este fondat și urmează a fi respins pentru considerentele ce vor urma. Așa cum reiese din fila 2 a dosarului de fond reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 10/2001. Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) al Legii nr. 10/2001 „Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997”. În temeiul Legii fondului funciar conform hotărârii nr. 175/2001 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 720 mp.

Reclamantul a fost pus în posesie prin procesul verbal nr.13063 din 19 iulie 2001 pentru această suprafață de 720 mp. Așa cum reiese din înscrisul aflat la dosar fond pentru diferența până la 1000 mp. reclamantul este propus la despăgubiri în temeiul aceleiași legi. Față de cele prezentate nu mai este necesară analiza celorlalte motive de recurs, instanțele de fond și de apel au pronunțat soluții legale și temeinice. Dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001 sunt clare, iar reclamantul a uzat pentru reconstituirea dreptului de proprietate de dispozițiile Legii fondului funciar. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul M.G. împotriva deciziei nr.26 A din 11 aprilie 2002 a Curții de Apel Pitești, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2003.