ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4106/2003

Asupra

recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată la data de 8 octombrie 2001 la Tribunalul Argeș

reclamantul M.G. a chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Câmpulung

Muscel solicitând în temeiul Legii nr. 10/2001, restituirea suprafeței rămasă

din totalul de 1000 mp. aflat conform schiței în punctul Grui cu vecinătățile

conform schiței anexate.

În

motivare a arătat că a deținut suprafața de 1000 mp. din care i-au fost

restituiți 720 mp. și a depus pentru restul în termenul prevăzut de lege

notificare prin executorul judecătoresc dar după 60 de zile nu a primit nici o

ofertă din partea primăriei.

Pe

acest teren a avut construită o casă, iar regimul comunist i-a demolat-o fără a

fi despăgubit, dar i s-a acotrdat o porțiune de teren unde  și-a  construit o altă

casă.

Prin

sentința civilă nr. 295 din 10 decembrie 2001 Tribunalul Argeș, secția civilă,

a respins cererea.

Pentru

a hotărî astfel instanța a reținut că potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001 nu

intră sub incidența acestei legi terenurile al căror regim juridic este

reglementat prin Legea nr. 18/1991 republicată și prin Legea nr. 1/2000.

Împotriva

acestei hotărâri reclamantul a formulat apel susținând că terenul în cauză nu a

făcut obiectul Legii nr. 18/1991 și al Legii nr. 1/2000 deoarece pentru terenul

de 720 mp. nu i s-a eliberat titlu de proprietate, iar diferența de 280 mp.

aparține încă pârâtei.

Prin

decizia nr. 26/A din 11 aprilie 2002 Curtea de Apel Pitești, secția civilă, a

respins apelul, confirmând soluția instanței de fond, în esență cu aceeași

motivare constând în faptul că acțiunea este întemeiată expres pe dispozițiile

Legii nr. 10/2001 ceea ce exclude aplicarea acestui act normativ situațiilor în

care s-a făcut aplicarea Legii nr. 18/1991 respectiv a Legii nr. 1/2000.

Împotriva

acestei hotărâri reclamantul a formulat recurs fără a-l structura comform art.

304 C. proc. civ. criticând-o pentru că terenul pe care îl solicită nu a făcut

obiectul Legii nr. 18/1991 respectiv al Legii nr. 1/2000. Nu a primit titlu de

proprietate pentru suprafața de 720 mp., iar pentru suprafața de 280 mp. nu a

primit despăgubiri și nici o altă suprafață de teren.

Recursul

nu este fondat și urmează a fi respins pentru considerentele ce vor urma.

Așa cum

reiese din fila 2 a dosarului de fond reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe

dispozițiile Legii nr. 10/2001. Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) al

Legii nr. 10/2001 „Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile al căror

regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991

republicată și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de

proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit

prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997”.

În

temeiul Legii fondului funciar conform hotărârii nr. 175/2001 i s-a

reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 720 mp.

Reclamantul

a fost pus în posesie prin procesul verbal nr.13063 din 19 iulie 2001 pentru

această suprafață de 720 mp.

Așa cum

reiese din înscrisul aflat la  dosar fond pentru diferența până la 1000 mp.

reclamantul este propus la despăgubiri în temeiul aceleiași legi.

Față de

cele prezentate nu mai este necesară analiza celorlalte motive de recurs,

instanțele  de fond și de apel au pronunțat soluții legale și temeinice.

Dispozițiile

art. 8 din Legea nr. 10/2001 sunt clare, iar reclamantul a uzat pentru

reconstituirea dreptului de proprietate de dispozițiile Legii fondului funciar.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamantul M.G. împotriva deciziei nr.26 A din 11 aprilie 2002 a

Curții de Apel Pitești,  secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 17 octombrie 2003.