ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4846/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4846/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 118 din 24
martie 2003, Tribunalul Dâmbovița l-a condamnat pe
inculpatul G.F.E.
:
- în baza art. 24 alin. (2) din
Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen., la 2 ani
închisoare.
- în baza art. 25 și art. 20 C. pen.,
raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 74 și
art. 76 C. pen., la două pedepse de câte 4 luni închisoare.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit.
b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În temeiul art. 81 C. pen., a fost
suspendată condiționat executarea pedepsei pe termenul de încercare de 4 ani.
S-a dispus punerea deîndată în
libertate a inculpatului și a fost dedus timpul arestării preventive începând
cu data de 23 ianuarie 2003, până la punerea în libertate.
În temeiul art. 118 lit. b) C. pen.,
au fost confiscate cărțile credit și cea negăsită, precum și dispozitivul
electronic de clonat carduri.
S-a dispus restituirea către
inculpat a cardului și a unui floppy-disk, care nu aparținea inculpatului.
Inculpatul a fost obligat la
cheltuieli judiciare către stat.
Instanța a reținut, în fapt, că la
data de 23 ianuarie 2003 martorul C.A.M., având de făcut un drum cu
autoturismul din București în municipiul Târgoviște, a fost rugat de către
inculpatul G.F.E., prieten, să-l ia și pe el.
S-a menționat că inculpatul are
cetățenie română și canadiană, cu domiciliul în Canada și a venit în România cu
o zi în urmă, fiind găzduit în București de prietenul său C.A.M.
Cei doi ajungând la intrarea în
municipiul Târgoviște, au oprit autoturismul la stația de distribuire
carburanți, intrând în incinta magazinului pentru a cumpăra diferite produse.
După alegerea acestora, inculpatul s-a oprit să facă plata, în care scop a
remis martorului T.V., casier, un card. Trecut prin aparatul de testat în
vederea efectuării plății electronice, pe ecran a fost afișat mesajul „card
furat, anunță”, fiind repetat masajul la o nouă introducere în aparat a cardului.
Martorul l-a înștiințat pe inculpat despre cele constatate și, în aceste
împrejurări, inculpatul i-a luat din mâna martorului cardul și sub motivația că
urmează să verifice la bancă situația cărții de credit a părăsit magazinul,
însoțit de C.A.M.
Bunurile alese din magazin, în
valoare de circa 1.500.000 lei, au rămas la vânzător, cu promisiunea inculpatului
că va veni să le ridice.
Fiind sesizat de lucrătorii magazinului,
organul de poliție din municipiul Târgoviște, prin elementul de identificare
privind autoturismul, i-a descoperit pe inculpat și prietenul său.
Percheziționat, au fost găsite
asupra inculpatului trei carduri, altele decât cel prezentat la magazin pentru
achitarea cumpărăturilor.
În buzunarul gecii inculpatului au
fost descoperite un dispozitiv de citit carduri și un floppy-disk (dischetă).
Verificările efectuate au stabilit
că cele două carduri sunt falsificate, respectiv, ele fiind emise pe numele
inculpatului, dar benzile lor magnetice conțin informații transferate de la
alte cărți de credit, cu alte numere, fără a se putea stabili cui aparțin.
Doar cartea de credit A.E. este
autentică.
Dispozitivul de citit carduri,
denumit S. se folosește la copierea conținutului unei benzi magnetice a unei
cărți de credit, transferând datele la un calculator și apoi, în sens invers pe
suportul magnetic al altui card.
Discheta (flappy-disk) are fișiere
cu date despre cărți de credit, printre care și cele încărcate pe benzile
magnetice ale celor două carduri găsite asupra inculpatului, constatate ca
având date falsificate. Discheta mai conține date și despre cartea de credit
prezentată de inculpat pentru plata produselor la magazin, însă acest card nu a
mai fost găsit, inculpatul precizând că l-a aruncat într-o gură de canal.
Inculpatul inițial nu a recunoscut
că cele 3 carduri ar fi falsificate, pentru ca ulterior să admită aceasta însă
cu precizarea că falsificarea nu îi este imputabilă lui, ci unei persoane
despre care nu cunoaște alte date decât că se numește M. și căruia i-ar aparține
și aparatul de citit carduri.
Împotriva hotărârii instanței a
declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, criticând-o pentru
greșita individualizare și solicitând înlăturarea dispoziției de suspendare a
executării pedepsei, apreciind că se impune executarea acesteia prin privare de
libertate.
Asemenea, s-a solicitat confiscarea
dischetei găsită asupra inculpatului.
Prin decizia penală nr. 293 din 16
iunie 2003, Curtea de Apel Ploiești a admis apelul parchetului, desființând hotărârea
atacată, înlăturând măsura suspendării condiționate a executării pedepsei și
dispunând executarea acesteia în regim de detenție, cu aplicarea art. 71 și art.
64 C. pen.
A fost confiscat de la inculpat
floppy disk-ul și au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Decizia penală sus-menționată a fost
atacată cu recurs de către inculpat, nemotivat în scris și susținut oral numai
de apărătorul din oficiu, inculpatul nefiind prezent la judecată, în sensul admiterii,
casării deciziei și menținerii hotărârii instanței de fond.
Verificând hotărârea atacată în baza
materialului de la dosar, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Situația de fapt a fost corect
stabilită și din aceasta rezultă că inculpatul G.F.E. a deținut instrumente de
plată electronice falsificate, a deținut echipament în vederea falsificării
instrumentelor de plată electronice și la data de 23 ianuarie 2003 a pus în
circulație un astfel de instrument de plată falsificat, încercând să facă o
plată fără consimțământul titularului cardului.
Vinovăția inculpatului este, de
asemenea, dovedită.
Acesta a recunoscut în final deținerea
echipamentului de falsificare a instrumentelor de plată electronice folosite și
că, la data de 23 ianuarie 2003, a încercat să achite contravaloarea unor
produse cu un astfel de instrument de plată, recunoaștere care se coroborează
cu constatările procesului-verbal al percheziției corporale, procesul-verbal de
constatare urmare vizualizării conținutului floppy-disck-ului și a cărților de
credit falsificate, întocmit de specialiști din cadrul I.G.P., Direcția
Generală de Combatere a Criminalității și Antidrog și declarațiile martorilor C.A.M.,
T.V., E.I. și T.R.D.
Prin Legea nr. 365/2002, privind
comerțul electronic faptele săvârșite de către inculpat au fost considerate
infracțiuni, tocmai în considerarea gradului lor de pericol social, prin
aceasta aducându-se atingere relațiilor sociale din sfera comerțului
electronic, a căror formare și desfășurare implică încrederea în conținutul
instrumentelor de plată electronice.
Dezvoltarea comerțului electronic
implică fermități în combaterea faptelor, care aduc atingere bunului mers al
acestor activități.
Față de cele ce preced Curtea,
constată că la individualizarea pedepsei s-a ținut seama de criteriile
prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele speciale ale pedepsei, care
evocă gradul de pericol social generic al infracțiunilor, de gradul concret de
pericol social, rezultând din împrejurările săvârșirii acestora, precum și de
persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale.
Pedeapsa, atât sub aspectul
cuantumului cât și al modalității de executare este justificată și necesară
prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Nerezultând, din examinarea
hotărârii atacate, existența vreunuia dintre cazurile de casare prevăzute de art.
385
9
alin. (3) C. proc. pen., recursul inculpatului urmează să fie
respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
inculpatul G.F.E., împotriva deciziei penale nr. 293 din 16 iunie 2003 a Curții
de Apel Ploiești, ca nefondat.
Obligă pe recurent să plătească
statului 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei,
reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi
29 octombrie 2003.