ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 732/2004

Asupra

recursului de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea

de Apel București, secția a II-a penală, prin încheierea nr.3/F din 4/5

februarie 2004, pronunțată în dosarul nr.487/2004 a admis sesizarea Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel București și a dispus arestarea provizorie a

persoanei extrădabile A.V.  pe o durată de 18 zile, de la 5 februarie 2004 la

22 februarie 2004, inclusiv.

Hotărând

astfel, curtea de apel a reținut că la data de 4 februarie 2004, Parchetul de

pe lângă Curtea de Apel București a sesizat această instanță cu solicitarea

luării măsurii arestării provizorii față de cetățeanul olandez A.V., în vederea

extrădării, motivându-se că împotriva acestuia a fost emis de către Parchetul

din Rotterdam, un mandat de arestare preventivă pentru săvârșirea mai multor

infracțiuni, respectiv: participarea la o organizație care are ca scop

comiterea de fapte penale; introducerea pe teritoriul Olandei a substanțelor

stupefiante; pregătirea, prelucrarea, transformarea, vânzarea, livrarea de mai

multe ori a substanțelor stupefiante; posesia de substanțe stupefiante;

deținerea fără drept de arme și muniții.

Examinând

actele și lucrările de la dosar, curtea de apel a constatat că împotriva

numitului A.V., Parchetul Regiunii Rotterdam a emis la 4 februarie 2004 un

mandat de arestare pentru comiterea de către acesta, în perioada 1 ianuarie 2003

– 4 februarie 2004  a faptelor penale, prevăzute și pedepsite de art.140 C.pen.,

art.2, 10 și 10 a din Legea stupefiantelor și respectiv, art.26, 27, 31 și 55

din Legea armelor și munițiilor.

Cum

faptele imputate persoanei extrădabile sunt incriminate nu numai de legea

statului olandez, ci și de legea penală română, (în art.279 și art.323 C.pen.

și respectiv art.2 și 3 din Legea nr.143/2000), fiind pedepsite cu închisoare

mai mare de 2 ani și în condițiile în care extrădarea are în vedere urmărirea penală

a persoanei extrădabile, curtea de apel a reținut că sunt întrunite condițiile

prevăzute de art.33 alin.2 din Legea nr.296/2001, privind extrădarea, întrucât

la dosar există în traducere mandatul de arestare emis împotriva persoanei

extrădabile, rezultând totodată că, arestarea provizorie solicitată

autorităților române are ca scop final extrădarea numitului A.V.

Instanța

a luat act de poziția persoanei extrădabile, care a negat învinuirile ce i se

aduc, recunoscând doar faptul că în urma unei percheziții efectuată în Olanda,

la domiciliul său s-a găsit un pistol pe care îl deținea fără forme legale.

Curtea

de apel a concluzionat că, față de documentele avute la dispoziție și analizate

mai sus, sunt îndeplinite condițiile pentru extrădare prevăzute de Legea

nr.296/2001, motiv pentru care a admis sesizarea Parchetului de lângă Curtea de

Apel București și a dispus arestarea provizorie a persoanei extrădabile A.V.,

cetățean olandez, pe o durată de 18 zile, de la 5 februarie la 22 februarie

2004, inclusiv.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat recurs persoana extrădabilă A.V. care, deși nu l-a

motivat în scris, în ședința publică de judecată, personal și prin concluziile

orale puse de apărătorul desemnat din oficiu a solicitat casarea hotărârii

atacate, punerea sa în libertate și trimiterea în Olanda, arătând că el a

colaborat cu organele de poliție, nu are alte condamnări în România sau în

străinătate și că nu se va sustrage de la punerea în executare a mandatului de

arestare emis de autoritățile olandeze.

Recursul

este nefondat.

Verificând

hotărârea atacată în raport cu probele de la dosar și dispozițiile legale

aplicabile în materie se constată că prima instanță, a apreciat în mod corect

că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru care se poate dispune extrădarea

numitului A.V., respectiv cele privitoare la fapte, la pedeapsă, la competență

și la procedură (art.8 și următoarele, art.12 și următoarele, art.15 și

următoarele din Legea nr.296/2001), aspecte în raport cu care măsura arestării

provizorii a persoanei extrădabile este pe deplin întemeiată.

De

asemenea, se mai constată că în cauză, nici persoana extrădabilă nu a invocat

existența unor impedimente legale care să justifice respingerea cererii

parchetului privind măsura arestării provizorii, ci dimpotrivă aceasta a

solicitat să fie trimisă în Olanda pentru a-și clarifica situația, însă, în

stare de libertate.

În

consecință, analizând și din oficiu, în baza art.385

9

alin.3 C.proc.pen.

nu se reține existența unor motive care să conducă la casare, urmează a se

constata că hotărârea pronunțată de curtea de apel, prin care s-a admis

sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și s-a dispus

arestarea provizorie, în vederea extrădării numitului A.V., este corectă, fiind

respectate prevederile legale în materie, astfel că recursul declarat de acesta

este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, în temeiul art.385

15

pct.1 lit.b și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.V. împotriva încheierii nr.3/F

din 4/5 februarie 2004 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală,

pronunțată în dosar nr.487/2004.

Obligă

pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată,

în ședință publică, azi 6 februarie  2004.