ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1464/2004

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 3034 din 7 octombrie 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, a fost anulat ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta SC V.I. SRL Călărași împotriva sentinței civile nr. 451/2002 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ. La data de 7 noiembrie 2003 a formulat contestație în anulare reclamanta-recurentă, invocând dispozițiile art. 318 C. proc. civ. În motivare s-a arătat că suplimentul de taxă judiciară de timbru de 105.000 lei – apreciat de contestatoare ca nedatorat, fără să justifice acest lucru – a fost achitat, însă chitanța de plată nu a fost depusă la dosar, întrucât apărătorul petentei, din motive de boală, nu s-a prezentat la judecarea recursului.

S-a atașat dovada achitării sumei de 150.000 lei diferență de taxă de timbru. Contestatoarea a mai precizat că neprezentarea la instanță s-a datorat unei împrejurări mai presus de voința sa ori a apărătorului ales, fapt ce a condus la imposibilitatea prezentării timbrajului la data de 7 octombrie 2003, când s-a soluționat recursul. Verificând cauza, Curtea constată că nu este fondată contestația în anulare. Primul motiv al contestației se analizează în temeiul art. 318 teza I C. proc. civ., care prevede că hotărârea instanței de recurs poate fi atacată cu contestație în anulare, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale. Textul se referă la erori materiale evidente în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului, cum este și cel al anulării recursului, ca netimbrat.

Instanța de recurs nu a comis însă, o astfel de eroare materială, întrucât dovada achitării taxei de timbru nu a fost depusă la dosar, astfel încât în mod corect recursul a fost anulat ca netimbrat. Cel de al doilea motiv invocat în cerere nu circumscrie dispozițiilor art. 317 sau 318 C. proc. civ., care reglementează contestația în anulare. Această critică poate fi analizată în temeiul art. 322 pct. 5 teza VI C. proc. civ., care reglementează o altă cale extraordinară de atac – revizuirea. Invocarea de către petentă a stării de boală a apărătorului ales nu poate fi calificată ca o împrejurare mai presus de voința părții, din a cărei pricină nu a prezentat chitanța de plată a taxei de timbru.

Suplimentul de taxă de timbru a fost achitat din luna mai 2003, cu mult înainte de data soluționării recursului, astfel încât chitanța putea fi expediată din timp pentru a fi depusă la dosar. De altfel, starea de boală a apărătorului ales nu a fost probată, rămânând o simplă afirmație. Pentru considerentele expuse, cererea va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de SC V.I. SRL Călărași împotriva deciziei nr. 3034 din 7 octombrie 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 aprilie 2004.