ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 917/2006

Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația înregistrată la 14 noiembrie 2005 SC L. SRL a solicitat ca în contradictoriu cu intimata SC E.P.D.G. SRL să se dispună anularea deciziei civile nr. 4477 din 9 noiembrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, cu cheltuieli de judecată. În motivare contestatoarea arată că deși a trimis prin fax la data de 8 noiembrie 2004, anterior judecării litigiului, în copie ordinul de plată privind achitarea taxei judiciare de timbru, dintr-o eroare instanța a soluționat cauza și a dispus anularea recursului ca insuficient timbrat. Mai mult, a depus la dosar și o cerere prin care a solicitat acordarea unui termen de judecată în vederea angajării unui avocat, asupra căreia instanța nu s-a pronunțat.

În drept contestația este întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ. Din actele dosarului Înalta Curte reține următoarele: Prin sentința civilă nr. 1706 din 5 noiembrie 2003 a Tribunalului Harghita s-a respins excepția prematurității acțiunii invocată de pârâta SC E.P.D.G. SRL. S-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC L. SRL și pârâta a fost obligată la plata sumei de 531.744.471 lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate și neachitate, la 171.881.596 lei dobânzi legale și la 28.113.500 lei cheltuieli de judecată. Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 30 din 24 februarie 2004 a admis apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței tribunalului pe care a schimbat-o în tot în sensul că a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantei.

Prin decizia nr. 4477 din 9 noiembrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială s-a anulat ca insuficient timbrat recursul declarat de reclamantă împotriva hotărârii pronunțată de instanța de apel. S-a reținut în considerentele deciziei că deși reclamanta a fost citată cu mențiunea achitării taxei de timbru, aceasta nu s-a conformat obligației prescrisă de lege. Examinând contestația de față, Curtea constată că aceasta nu este fondată. Potrivit art. 318 C. proc. civ., „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare”.

În speță, instanța de recurs a soluționat cauza la 9 noiembrie 2004, fără a se pronunța asupra unei cereri înregistrată la 8 noiembrie 2004, prin care reclamanta a solicitat termen pentru lipsă de apărare și a depus în copie ordinul de plată a taxei judiciare de timbru. Așa fiind, cum din eroare instanța nu s-a pronunțat asupra acestei cereri și nu a observat că taxa judiciară de timbru era achitată, urmează ca având în vedere dispozițiile art. 318 C. proc. civ., să se admită contestația în anulare împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel, să se anuleze decizia atacată și să se fixeze termen pentru soluționarea recursului la 30 iunie 2006, cu citarea părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite contestația în anulare formulată de contestatoarea SC L. SRL, împotriva deciziei nr. 4477 din 9 noiembrie 2004, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, în dosarul nr. 5816/2004. Anulează decizia atacată și fixează termen pentru soluționarea recursului la 30 iunie 2006, cu citarea părților. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 3 martie 2006.