ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4622/2003

Asupra  recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

La data de 28 ianuarie 2000 reclamanta S.N.P. P.

S.A., sucursala P. Mureș, a chemat în judecată pe pârâta S.C. S. S.A.,

sucursala M. Nirajului, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie

obligată la plata sumei de 379.916.231 lei cu titlu de preț reprezentând

contravaloare produse petrolifere și suma de 2.955.402.947 lei cu titlu de

penalități de întârziere plus 9.148.324 lei cheltuieli de timbraj.

Tribunalul Mureș prin sentința civilă nr. 708 din 18 mai 2000, a anulat ca

insuficient timbrată acțiunea reclamantei.

Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei

hotărâri a fost admis de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția comercială și de

contencios administrativ, care, prin decizia nr. 27 A din 22 ianuarie 2001

trimite dosarul la instanța de fond pentru judecarea acțiunii, reținând în

considerente că instanța de fond a încălcat prevederile art. 20 alin. (4) din

Legea nr. 146/1997 având obligația de a judeca pe fond capătul de cerere

principal pentru care taxa de timbru era legal achitată în sumă de 9.133.324

lei și să anuleze capătul de cerere subsecvent privind penalitățile de

întârziere în plată și neprecizată în cuantum.

Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat

recurs, în termen legal, motivat și timbrat pârâta S.C. S. Mureș S.A. M. Nirajului,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență că

acțiunea fiind formulată pentru pretenții și penalități consideră că instanța

de fond  a aplicat corect legea anulând acțiunea ca insuficient timbrată, atâta

timp cât reclamanta nu și-a modificat acțiunea, în sensul modificării acesteia

doar pentru pretenții și renunțând la penalități.

În consecință, în temeiul art. 304 pct. 6 -11 C.

proc. civ. solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat și motivat,

casarea deciziei atacate și menținerea sentinței civile nr. 708 din 18 mai 2000

a Tribunalului Mureș.

Recursul este întemeiat pentru următoarele

considerente:

Din examinarea actelor de la dosar prin prisma

motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei rezultă că

instanța de apel în mod greșit a apreciat actul juridic dedus judecății și

probatoriile administrate în cauză pronunțând o hotărâre netemeinică și

nelegală, în sensul că prin soluția adoptată a interpretat eronat dispozițiile

art. 20 alin. (4) din Legea nr. 146/1997.

Potrivit art. 20 pct. 4 din Legea nr. 146/1997

„dacă în momentul înregistrării sale acțiunea sau cererea a fost taxată

corespunzător obiectului său inițial, dar a fost modificată ulterior, ea nu va

putea fi anulată integral, ci va trebui soluționată, în limitele în care taxa

judiciară de timbru s-a plătit în mod legal”.

Ori, din verificarea cererii de chemare în

judecată, rezultă că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei-reclamante la

plata sumei de 3.335.319.178 lei compusă din 379.916.231 lei preț produse

petroliere și 2.955.402.947 lei penalități de întârziere calculate până la data

de 8 octombrie 1999 în raport de data de 28 ianuarie 2000 a înregistrării

cererii la tribunal.

Instanța de fond, constatând că reclamanta nu a

achitat anticipat și integral taxa judiciară de timbru la valoarea solicitată

prin acțiune de 3.335.319.178 lei conform art. 20 alin. (1) din Legea nr.

146/1997 – a dat eficiență juridică textului de lege de la art. 20 alin. (2),

stabilind prin încheierea de ședință din 24 februarie 2000 ca reclamanta să-și

completeze taxa judiciară de timbru cu suma de 8.110.000 lei, fiind citată cu

această mențiune la două termene consecutive, sub sancțiunea anulării acțiunii

ca insuficient timbrată.

Cum reclamanta nu s-a conformat dispozițiilor

legale și ale instanței, în mod corect instanța de fond a făcut în speță

aplicarea art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, sancționând cu anularea

cererii ca insuficient timbrată - astfel că în speță, nu-și are aplicarea

dispozițiile art. 20 alin. (4) din Legea nr. 146/1997 – întrucât, așa cum

rezultă din actele dosarului de fond, reclamanta nu a făcut nici o modificare

ulterioară a acțiunii.

Pentru cele ce preced, Curtea, în temeiul art.

312 C. proc. civ., admite recursul declarat de pârâtă, modifică decizia atacată

în sensul respingerii apelului declarat de reclamantă împotriva sentinței

civile nr. 708 din 18 mai 2000 a Tribunalului Mureș pe care o menține ca fiind

temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta S.C. S. Mureș S.A. M.

Nirajului.

Modifică decizia nr. 27 A  din 22 ianuarie 2001 a Curții de

Apel Târgu-Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, în sensul

că respinge apelul reclamantei S.N.P. P. S.A. București, sucursala P. Mureș,

declarat împotriva sentinței civile nr. 708 din 18 mai 2000 a Tribunalului

Mureș.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 26

noiembrie 2003.