ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1722/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1722/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
La apelul
nominal nu s-au prezentat părțile: recurenta pârâtă SC „A.”SA Vaslui și
intimata reclamantă SC” A.”SA Tg.Mureș.
Procedura legal
îndeplinită.
S-a referit de
către magistratul asistent că: recursul este insuficient timbrat și că
recurenta pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 pct.2
Cod procedură civilă.
Curtea,
constatând cauza în stare de judecată as reținut-o spre soluționare.
C U
R T E A
Asupra
recursului de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea
introdusă la 7 iunie 2000, reclamanta SC„A.”SA Tg.Mureș, a solicitat obligarea
pârâtei SC „A.” SA Vaslui, la plata sumei de 502.848.972 lei reprezentând
contravaloare marfă livrate și neachitate, de 302.859.216 lei penalități de
întârziere și cheltuieli de judecată.
Tribunalul
Mureș, prin sentința nr.1142 din 14 septembrie 2000, a admis acțiunea precizată
a reclamantei și a obligat pe pârâtă să-i plătească suma de 349.940 lei preț
neachitat și 302.859.216 lei penalități de întârziere, cu 25.824.164 lei
cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut că s-a făcut o dovadă parțială a plății
prețului pentru mărfurile livrate și neachitate că pârâta datorează
penalitățile prevăzute în contract pentru efectuarea plății cu întârziere.
Apelul declarat
de pârâta în cauză împotriva sentinței de mai sus, a fost anulat ca insuficient
timbrat de Curtea de Apel Tg.Mureș, secția comercială și de contencios
administrativ, prin decizia nr.321/A din 26 iunie 2001.
Împotriva
acestei decizii, pârâta a declarat recurs pe care însă nu l-a timbrat anticipat
în totalitate, situație în care a fost legal citată pentru termenul de astăzi,
să timbreze recursul cu diferența de 30.000 lei taxă judiciară de timbru,
obligație căreia, însă, nu s-a conformat.
Ori,
prin art.1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare
de timbru a fost statuat principiul
potrivit căruia acțiunile și cererile introduse de instanțele judecătorești
sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe
datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se
plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de
instanță, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit
prevederilor art.9 din Ordonanța nr.32/1995 a Guvernului României, art.20,
alin.3 din Legea nr.146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ,
în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbrul
judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient
timbrată.
Constatând
că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației
de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 20
martie 2003 când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează
scutirea legală – personală sau ca obiect – de obligația timbrării, Curtea urmează
să dea eficiență dispozițiilor art.20, pct.1 și 3 din Legea nr.146/1997 respectiv
ale art.35, pct.1 și 5 din Normele metodologice de aplicare a legii și să dispună
anularea ca insuficient timbrat a recursului.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Anulează
recursul declarat de pârâta SC „A.” SA Vaslui împotriva deciziei nr.321/A din
26 iunie 2001 a Curții de Apel Tg.Mureș, secția comercială și de contencios
administrativ, ca insuficient timbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 20 martie 2003.