ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.03.2004

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 844/2004

HOTĂRÂRE
03.03.2004
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 844/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Între reclamanta, Direcția Silvică

Suceava, și pârâta, R.A. M.R.C., județul Suceava, în prezent, C.N. U. SA

București, sucursala Suceava, s-a derulat procesul ce a format obiectul

dosarului nr. 9302/1999 al Tribunalului Suceava, prin care reclamanta a

solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 2.860.432.481 lei chirie și

garanție pentru folosirea suprafeței de 8,01 ha teren forestier de pe raza

Ocoalelor Silvice Crucea și Stuplicani.

Instanța sesizată cu această acțiune

a pronunțat sentința nr. 982 din 11 decembrie 2000, prin care pretențiile

reclamantei au fost admise în întregime, cu obligarea pârâtei și la plata

cheltuielilor de judecată aferente.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut că pârâta nu și-a respectat obligațiile contractuale

față de reclamantă, vizând plata chiriei și a garanției prevăzută în

documentațiile tehnice. A reținut, de asemenea, că reclamanta a calculat corect

sumele pretinse de la pârâtă cu acest titlu.

Apelul declarat de pârâtă împotriva

sentinței pronunțate de instanța de fond a fost respins, ca nefondat, de Curtea

de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia

nr. 484 din 22 noiembrie 2001.

Împotriva acestei din urmă hotărâri

a declarat recurs pârâta, motivat în drept pe prevederile art. 304 pct. 10 și

11 C. proc. civ., susținând că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau

hotărâtoare asupra dezlegării pricinii. A susținut astfel, că, la data de 10

decembrie 1998, când a expirat contractul său de închiriere a terenului, de

8,01 ha, de pe raza Ocoalelor Silvice Crucea și Stuplicani, deși a întocmit

documentația necesară pentru încheierea noilor contracte pentru perioada

următoare, reclamanta a refuzat semnarea acestora. A susținut, de asemenea, că

și reclamanta deține de la pârâtă 9,66 ha teren în folosință fără documente

legale, pentru care nu plătește nici chirii nici garanții, nu a purces la

efectuarea de schimburi reciproce de terenuri;

- hotărârea recurată se întemeiază

pe o gravă greșeală de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor (art.

304 pct. 11 C. proc. civ.).

Recursul pârâtei este nefondat.

Din analiza actelor și lucrărilor

dosarului rezultă că instanța de apel a pronunțat o hotărâre corectă, când a

respins apelul pârâtei și a menținut în tot sentința pronunțată de instanța de

fond.

Susținerile pârâtei din recurs,

potrivit cu care această instanță nu s-ar fi pronunțat asupra unor mijloace de

apărare, dovezi hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, respectiv, că nu s-a

avut în vedere că reclamanta nu a semnat documentațiile puse la dispoziție de

pârâtă pentru noi contracte de închiriere și nici propunerile avansate cu

privire la schimbul de teren, nu sunt de natură a modifica sa casa hotărârea

recurată.

În considerentele acestei hotărâri

s-a reținut că, prin Ordonanța nr. 938 al M.A.P.P. din 11 noiembrie 1998, la

Cap. III pct. E lit. c), s-a prevăzut ca predarea, respectiv, primirea

terenurilor folosite temporar se va realiza efectiv numai după achitarea

garanției și a celorlalte obligații bănești care revin titularilor, ceea ce nu

s-a întâmplat în cazul concret și, în mod corect au reținut instanțele

anterioare că pârâta datorează reclamantei plata chiriei și a contravalorii

garanției pentru terenul forestier folosit.

Cum pct. 11 al art. 304 C. proc.

civ. a fost abrogat prin O.U.G. nr. 138/2001, art. 1, analiza ultimului motiv

de recurs nu se mai ia în considerare, iar cererea de recurs a pârâtei se va

respinge, ca nefondată, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de pârâta C.N. U. SA București, sucursala Suceava, împotriva deciziei nr.

484 din 22 noiembrie 2001 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de

contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 3 martie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2000-11-08
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2048/2003
tă, la 18 mai 2000, în dosarul nr. 2391/2000, a luat act că reclamanții C.E., C.Ș., T.M. și D.V. au renunțat la judecată. Acțiunea formulată și precizată de reclamantul C.P., în sensul că obiectul cererii îl constituie rezilierea contractul
ÎCCJ 2003-04-15
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2301/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC V. SA Suceava l-a chemat în judecată pe pârâtul B.I., pentru ca, pe cale de ordonanță președințială, acesta să fie obligat să elibereze spaț
ÎCCJ 2003-04-01
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1992/2003
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare legal îndeplinită. S-a referit de către magistratul asistent că: recursul este legal timbrat, declarat în termen și că recurenta a solicitat judecata în lipsă conform art.242
ÎCCJ 2003-07-02
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3270/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 6 octombrie 2000, reclamantul S.C. a chemat în judecată pe pârâta SC E. SRL Suceava pentru a fi obligată la plata sumei de 2
ÎCCJ 2004-04-21
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1394/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea precizată, reclamanta, SC F.F. SRL Suceava, în contradictoriu cu SC T.M. SRL Suceava, a solicitat ca, prin sentința care se va pronunța, să
Sursă