ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 844/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Între reclamanta, Direcția Silvică Suceava, și pârâta, R.A. M.R.C., județul Suceava, în prezent, C.N. U. SA București, sucursala Suceava, s-a derulat procesul ce a format obiectul dosarului nr. 9302/1999 al Tribunalului Suceava, prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 2.860.432.481 lei chirie și garanție pentru folosirea suprafeței de 8,01 ha teren forestier de pe raza Ocoalelor Silvice Crucea și Stuplicani. Instanța sesizată cu această acțiune a pronunțat sentința nr. 982 din 11 decembrie 2000, prin care pretențiile reclamantei au fost admise în întregime, cu obligarea pârâtei și la plata cheltuielilor de judecată aferente.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că pârâta nu și-a respectat obligațiile contractuale față de reclamantă, vizând plata chiriei și a garanției prevăzută în documentațiile tehnice. A reținut, de asemenea, că reclamanta a calculat corect sumele pretinse de la pârâtă cu acest titlu. Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 484 din 22 noiembrie 2001. Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs pârâta, motivat în drept pe prevederile art. 304 pct. 10 și 11 C. proc. civ., susținând că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare asupra dezlegării pricinii.

A susținut astfel, că, la data de 10 decembrie 1998, când a expirat contractul său de închiriere a terenului, de 8,01 ha, de pe raza Ocoalelor Silvice Crucea și Stuplicani, deși a întocmit documentația necesară pentru încheierea noilor contracte pentru perioada următoare, reclamanta a refuzat semnarea acestora. A susținut, de asemenea, că și reclamanta deține de la pârâtă 9,66 ha teren în folosință fără documente legale, pentru care nu plătește nici chirii nici garanții, nu a purces la efectuarea de schimburi reciproce de terenuri; - hotărârea recurată se întemeiază pe o gravă greșeală de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor (art. 304 pct. 11 C. proc. civ.). Recursul pârâtei este nefondat.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că instanța de apel a pronunțat o hotărâre corectă, când a respins apelul pârâtei și a menținut în tot sentința pronunțată de instanța de fond. Susținerile pârâtei din recurs, potrivit cu care această instanță nu s-ar fi pronunțat asupra unor mijloace de apărare, dovezi hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, respectiv, că nu s-a avut în vedere că reclamanta nu a semnat documentațiile puse la dispoziție de pârâtă pentru noi contracte de închiriere și nici propunerile avansate cu privire la schimbul de teren, nu sunt de natură a modifica sa casa hotărârea recurată. În considerentele acestei hotărâri s-a reținut că, prin Ordonanța nr. 938 al M.A.P.P.

din 11 noiembrie 1998, la Cap. III pct. E lit. c), s-a prevăzut ca predarea, respectiv, primirea terenurilor folosite temporar se va realiza efectiv numai după achitarea garanției și a celorlalte obligații bănești care revin titularilor, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul concret și, în mod corect au reținut instanțele anterioare că pârâta datorează reclamantei plata chiriei și a contravalorii garanției pentru terenul forestier folosit. Cum pct. 11 al art. 304 C. proc. civ. a fost abrogat prin O.U.G. nr. 138/2001, art. 1, analiza ultimului motiv de recurs nu se mai ia în considerare, iar cererea de recurs a pârâtei se va respinge, ca nefondată, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta C.N. U. SA București, sucursala Suceava, împotriva deciziei nr. 484 din 22 noiembrie 2001 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 3 martie 2004.