ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1992/2003

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare legal îndeplinită. S-a referit de către magistratul asistent că: recursul este legal timbrat, declarat în termen și că recurenta a solicitat judecata în lipsă conform art.242.2 Cod procedură civilă. Curtea, constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare. C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Suceava Secția comercială prin sentința nr.332 din 21 mai 1999 a admis acțiunea formulată de reclamanta R.C.F. Iași, a dispus evacuarea pârâtei S.C.”C.” S.A. Suceava de pe terenul în suprafață de 1.100 m.p. situat în Stația C.F. P. pe care a obligat-o și la plata sumei de 3.700.000 lei cu titlu de chirie și 188.650 lei cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr.466 din 18 noiembrie 1999 Curtea de Apel Suceava Secția comercială a respins ca nefondat apelul declarat împotriva sentinței de către pârâtă, motivând că reclamanta este proprietara terenului și din probele administrate rezultâ că pârâta nu și-a executat obligația de plată a chiriei din aprilie 1995. Recursul declarat de pârâtă împotriva acestei din urmă hotărâri a fost admis de Curtea Supremă de Justiție – Secția comercială prin decizia nr.2317 din 25 aprilie 2001. Casând decizia atacată, s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță pentru lămurirea datelor contradictorii cu privire la fondul cauzei care au făcut obeictul susținerilor din apel și neanalizate cu ocazia soluționării apelului.

În rejudecare Curtea de Apel Suceava Secția comercială prin decizia nr.451 din 18 octombrie 2001 a luat act că pârâta a renunțat la judecata apelului declarat împotriva sentinței tribunalului în temeiul art.246 cod procedură civilă. Împotriva acestei sentinței a declarat recurs pârâta S.C.”C.” S.A. Suceava pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 cod procedură civilă. Critica vizează în esență soluția instanței, deoarece susține recurenta nu a renunțat la judecată ci la motivul de apel privind evacuarea menținând motivul privind obligarea la plata sumei de 3.740.000 lei cu titlu de chirie. Recursul este fondat. Potrivit art.69 alin.1 Cod procedură civilă recunoașterile privitoare la drepturile în judecată, renunțările precum și propunerile de tranzacție nu se pot face decât în temeiul unei procuri speciale.

În speță, instanța de apel a luat act de renunțarea la judecata apelului deși consilierul juridic I.M. nu a prezentat o procură specială, în acest sens și nici măcar o cerere scrisă care să înlăture orice echivoc în exprimare și respectiv consemnare. Încălcând astfel prevederile textului de lege suscitat, Curtea va admite recursul, va casa decizia atacată și va trimite cauza aceleiași Curți de apel, conform art.312 Cod procedură civilă, aceasta urmând să soluționeze pe fond calea de atac cu respectarea prevederilor art.725 alin.2, teza a 2-a cod procedură civilă. PENTRU

ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E: Admite recursul declarat de pârâta S.C. „C.” S.A. Suceava împotriva deciziei nr.451 din 18 octombrie 2001 a Curții de Apel Suceava, Secția Comercială și de Contencios Admninistrativ, casează decizia și trimite cauza aceleiași Curți de apel. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2003.