ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1102/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1102/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 311 din 28
martie 2003, pronunțată de Tribunalul București, a fost condamnată inculpata
F.M. la 12 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 215
alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Conform art. 65 alin. (2) C. pen.,
s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și
b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani.
S-a computat din pedeapsă durata
arestului preventiv.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art.
64 C. pen.
Inculpata F.M. a fost obligată în
solidar cu coinculpata F.P. să plătească părții civile SC
C.
SA Vălenii de Munte suma de
2.752.262.092, SC T. SRL Ineu suma de 193.913.669 lei și SC M.P. SRL Beiuș suma
de 567.408.000 lei cu același titlu.
Inculpata a fost obligată și la
cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut că inculpatele F.M. și F.P. se cunoșteau de multă vreme și locuiau
împreună. În luna februarie 1999, inculpata F.M. a intrat în posesia
buletinului de identitate al martorei Ș.M. și împreună cu coinculpata F.P. l-au
falsificat prin aplicarea pe buletin a fotografiei inculpatei F.P. Au hotărât
totodată ca împreună să realizeze foloase materiale injuste prin escrocarea
unor persoane juridice.
Astfel, inculpatele s-au hotărât să
preia de la martora S.M. SC R.D.F.I. SRL. Pentru aceasta inculpata F.P. având
buletinul falsificat s-a prezentat la notar sub identitatea numitei Ș.M., unde
S.M. i-a cesionat prin act autentic părțile sociale ale SC R.D.F.I. SRL,
inculpata devenind astfel unic asociat al societății.
La 4 iulie 1999 cele două inculpate
s-au prezentat la SC M.P. SRL Beiuș, unde au depus certificatul de
înmatriculare al societății pe care o achiziționaseră. F.M. i-a indus
administratorului SC M.P. SRL, F.V. credința că este o finanțatoare serioasă a
societății coinculpatei și că ambele vor cumpăra o mare cantitate de conserve
de la acesta, întrucât au asigurată desfacerea către M.Ap.N., pentru care ar fi
fost încheiate deja contracte.
S-a încheiat astfel contractul din 4
iunie 1999, în baza căruia s-au livrat către inculpate conserve în valoare de
181.008.960 lei cu factura nr. 33316667 din 10 iunie 1999. Pentru a crea
aparența de seriozitate inculpatele au achitat numerar suma de 30.000.000 lei,
iar pentru diferența de 151.008.960 lei inculpata F.P. a emis bilet la ordin,
refuzat la plată de bancă din lipsa disponibilului.
Concomitent cu facturile fiscale nr.
36110814 din 24 iunie 1999, nr. 3619018 din 3 iulie 1999 și nr. 3619022 din 11
iulie 1999 au mai fost livrate conserve în valoare de 456.399.084 lei pentru
care F.P. sub identitatea falsă de Ș.M. a emis o filă C.E.C. fără acoperire,
refuzată la plată la data de 2 august 1999.
S-au mai reținut că la 8 iunie 1999
cele două inculpate s-au prezentat la SC C. SA Vălenii de Munte, ca reprezentante
ale SC R.D.F.I. SRL.
Au încheiat cu această societate un
contract de cumpărare de marfă în valoare de 2.800.000.000 lei.
La 10 iunie 1999 se mai semnează un
act între părți, valoarea contractului fiind majorată la 4.800.000.000 lei.
În baza contractului încheiat SC C.
SA Vălenii de Munte a livrat inculpatelor produse în valoare de 3.115.065.092
lei din care acestea au plătit numerar 286.500.000 lei.
Inculpata F.P. a mai predat
reprezentanților părții civile 15 file C.E.C. necompletate și semnate sub
identitatea numitei Ș.M.
În contul mărfii inculpatele au mai livrat părții
civile motorină în valoare de 50.000.000 lei și folie PVC în valoare de
26.300.000 lei.
S-a mai reținut că la 28 mai 1999
inculpatele s-au prezentat la SC T. SRL Ineu cu care au încheiat un contract în
baza căruia la 29 mai 1999 societatea le-a livrat conserve în valoare de
218.293.669 lei din care au achitat cu numerar 20.000.000 lei, pentru restul de
plată de 198.000.000 lei inculpata F.P. a emis un bilet la ordin refuzat la
plată pentru 193.620.000 lei din lipsă de disponibil în cont.
Instanța a motivat că deși
contractele economice și instrumentele de plată au fost semnate și ștampilate
de inculpata F.P., la operațiunile de inducere în eroare a părților civile a
participat și inculpata F.M. care a avut un rol important în crearea aparenței
de seriozitate și legalitate a tranzacțiilor prin care au fost escrocate
părțile civile.
Prin decizia penală nr. 332/ A din 9
iunie 2003, Curtea de Apel București a respins, ca nefondat, apelul inculpatei
F.M. care a cerut reducerea pedepsei.
Împotriva deciziei a declarat recurs
inculpata F.M. criticând-o pentru greșita individualizare a pedepsei pe care o
consideră prea aspră. În consecință, inculpata a cerut reducerea pedepsei sub
limita minimă, până la concurența duratei în care s-a aflat în detenție
preventivă.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 72 alin. (1) C. pen.,
la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții
generale a Codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de
gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de
împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În cauză inculpata a comis în
coautorat o infracțiune continuată pentru care lege prevede închisoarea de la
10 la 20 de ani.
Prin urmare, pedeapsa de 12 ani ce
i-a fost aplicată este aproape de limita minimă prevăzută de lege.
Faptele comise de inculpată sunt
deosebit de grave chiar după definiția textului care le încriminează.
Din examinarea dosarului nu rezultă
că în favoarea inculpatei s-ar putea reține împrejurări de natură să-i atenueze
răspunderea. Numai faptul că a împlinit 54 de ani și are o pregătire școlară
precară nu pot constitui motive pentru reținerea circumstanțelor atenuante și
reducerea pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege.
Așa fiind, Curtea în temeiul art.
385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul, va computa
prevenția și o va obliga pe recurentă la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpata F.M. împotriva deciziei penale nr. 332 din 9 iunie 2003 a
Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Compută din pedeapsă, timpul
reținerii și arestării preventive a inculpatei de la 28 decembrie 1999 la 25
februarie 2004.
Obligă pe recurentă la plata sumei
de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
25 februarie 2004.