ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 330/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta

T.G.M.V. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând

instanței ca în contradictoriu cu pârâta și pe calea contenciosului

administrativ să dispună anularea Hotărârii nr. 10445 din 2 iunie 2003 emisă de

Casa de Pensii Cluj în sensul de a fi obligată pârâta să-i acorde drepturile

prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000.

În

motivarea acțiunii reclamanta a arătat că are calitatea de persoană refugiată

în sensul actelor normative menționate, fiind născută în refugiu, la data de 6

iunie 1944.

Curtea

de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința

nr.789 din 2 iulie 2003 a admis acțiunea formulată de reclamantă și în

consecință a dispus anularea Hotărârii nr. 10445 din 2 iunie 2003 emisă de

pârâtă.

Totodată,

a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei statutul de persoană refugiată

pentru intervalul 6 iunie 1944 – 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile

bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările

ulterioare, începând cu data de 1 iunie 2003.

Pentru

a pronunța această soluție instanța a reținut că pentru motive de echitate nu

se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu minorilor refugiați

împreună cu părinții săi născuți în refugiu – statul având îndatorirea de

protecție și sprijin în mod egal tuturor cetățenilor săi.

Împotriva

acestei sentințe considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs Casa

Județeană de Pensii Cluj.

Recurenta

a susținut, în esență, că pentru ca o persoană să dobândească calitatea de

„refugiat”este necesar ca datorită persecuțiilor etnice la care a fost supusă

să își schimbe domiciliul în altă localitate; ori contestatoarea nu și-a

schimbat domiciliul și nu a suferit persecuții din motive etnice, localitatea

Boj aparținând Statutului Român.

Examinând

cauza în raport de motivele invocate și având în vedere și prevederile art. 304

1

C. proc. civ., Curtea  va constatat că recursul este nefondat, urmând a fi

respins ca atare.

Astfel,

este necontestat că reclamanta s-a născut la data de 6 iunie 1944 în

localitatea Țîntari (județul Brșov), raionul Codlea,  unde familia părinților

săi fusese nevoită să se refugieze din localitatea de domiciliu: Cojocna,

județul Cluj, ca urmare a persecuțiilor exercitate din motive etnice în

Ardealul de Nord după data de 6 septembrie 1940.

Potrivit

prevederilor art.1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000

beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care

în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945 a  suferit persecuții etnice,

aflându-se în una dintre cele 6 situații enumerate.

Din

interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței, rezultă că obiectul cât și

scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru

prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective în

perioada arătată, din motive etnice.

Având

în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se

bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele

persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie

înțeleasă atât  persoana care a  suferit acele persecuții în mod nemijlocit,

cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin

consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.

Acesta

este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au

refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice

și au suferit astfel toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această

situație.

Or, în

cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții

săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit

aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa

ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.

Că

legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au

fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive

etnice, rezultă și din  împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate

prin art. 3 din O.G. nr.105/1999 și soțului supraviețuitor.

Deci,

dacă legiuitorul a înțeles să acorde o indemnizație lunară soțului

supraviețuitor, care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele

persecuțiilor din motive etnice,  a fortiori trebuie să beneficieze de aceleași

drepturi compensatorii copilul care fiind născut în perioada  refugiului, a

suferit în mod direct toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra

familiei sale ca urmare a persecuțiilor etnice.

Având

în vedere considerentele de mai sus, care justifică pe deplin soluția de

admitere a acțiunii, motivele de recurs sunt neîntemeiate, acesta urmând să fie

respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul

declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 789

din 2 iulie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată,

în ședința publică, astăzi 29 ianuarie 2004.