ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3801/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 451 din 9

septembrie 2002 a Tribunalului Dolj, inculpatul B.M. a fost condamnat la 6 ani

închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor înscrise în art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat

la art. 174 C. pen.

Totodată tribunalul a menținut

starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării

preventive, de la 14 august 2001, la zi și l-a obligat să plătească 5.438.058

lei, cu dobânda legală cheltuielile de spitalizare părții civile Spitalul

Craiova, 3.000.000 lei, despăgubiri părții civile P.A. și 2.000.000 lei

cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut în fapt că între

inculpatul B.M. și partea vătămată P.A. existau relații de dușmănie generate de

inculpat, care pășuna animalele, pe un teren cultivat cu lucernă de către

partea vătămată.

Pe fondul acestor relații, în ziua

de 13 august 2001 inculpatul, observând că unele persoane care lucrau pe

terenul părții vătămate serveau masa la umbra unei salcii situate în capătul

grădinii sale, a mers la partea vătămată care se afla la o distanță de circa 60

metri de salcie și a lovit-o cu coasa, în zona toracelui parasternal stâng.

Partea vătămată a încercat să se

apere cu o furcă dar nu a reușit fiind dezarmat de inculpat, care cu aceeași

furcă a lovit-o în cap și peste corp, producându-i astfel o plagă înjunghiată

parasternal stânga penetrantă, plagă tăiată antebraț stâng și plagă contuză

occipitală, pentru salvarea vieții fiind necesară internarea în spital și

efectuarea unei intervenții chirurgicale.

Prin decizia penală nr. 190 din 24

aprilie 2003 a Curții de Apel Craiova, s-a admis apelul declarat de Parchetul

de pe lângă Tribunalul Dolj, s-a desființat sentința numai cu privire la latura

penală, în sensul că s-a schimbat încadrarea juridică în tentativă la

infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 și

art. 175 lit. i) C. pen., și inculpatul a fost condamnat la 7 ani și 6 luni

închisoare și 3 ani interzicerea unor drepturi.

Instanța de apel, a reținut că

inculpatul a comis fapta într-un loc public în sensul prevederilor art. 152 alin.

(1) lit. b) C. pen.

Împotriva acestei decizii,

inculpatul a declarat recurs prin care a solicitat reducerea pedepsei, temei de

casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Recursul declarat de inculpat nu

este fondat.

La aplicarea pedepsei, instanța de

apel a avut în vedere criteriile de individualizare, prevăzute de art. 72 C.

pen., în care sens a ținut seama de gradul de pericol social deosebit al

infracțiunii comise, în împrejurările de fapt expuse, de relațiile de dușmănie

dintre părți, generate de conduita reprobabilă a inculpatului, cât și de datele

care caracterizează persoana sa (fără antecedente penale), astfel că pedeapsa orientată

la limita minimă prevăzută de lege, este necesară pentru reducerea sa și

prevenirea comiterii altor infracțiuni.

În consecință, urmează a se respinge

ca nefondat recursul declarat de inculpat și a fi obligat la cheltuieli

judiciare către stat.

Din pedeapsă se va deduce durata

arestării preventive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.M., împotriva deciziei penale nr. 190 din 24 aprilie 2003

a Curții de Apel Craiova.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 13 august 2001, la

17 septembrie 2003.

Obligă pe recurentul inculpat la

plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 17

septembrie 2003.