ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3805/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 221 din 10 martie 2004, pronunțată de Tribunalul Dolj s-a dispus condamnarea inculpatului C.G.I. la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. S-a făcut și aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. Inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile în sumă de 6.865.877 lei către partea civilă Spitalul nr. 1 Craiova, cu dobânzile legale aferente. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: În seara zilei de 16 septembrie 2002, inculpatul a plecat cu un consătean, martorul M.I.

la cosit de fân. Aceștia au consumat băuturi alcoolice, după care au plecat spre terenul ce urmau să-l cosească. Ajunși la o fântână, inculpatul a observat că partea vătămată B.I. strângea fân de pe un teren proprietatea sa. Fiind sub influența alcoolului, inculpatul a lovit mai întâi cu coasa pe partea vătămată în zona capului, apoi cu furca cu care se apărase aceasta, i-a aplicat mai multe lovituri peste corp. Actul medico-legal întocmit în cauză a concluzionat că partea vătămată B.I. a suferit un traumatism toracic închis, cu fractura coastelor C 8 și C 9 , un traumatism cranio-cerebral cu fractură de os parietal stânga și o contuzie antebraț stâng, leziuni ce nu au pus în primejdie viața, dar au necesitat pentru vindecare 25-30 zile îngrijiri medicale.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul care a solicitat reducerea pedepsei. Prin decizia penală nr. 218 din 3 mai 2004, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, cu motivarea că, la individualizarea pedepsei s-au avut în vedere prevederile art. 72 C. pen. În termen legal, împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul care a criticat pedeapsa aplicată, solicitând reducerea ei. Critica urmează a fi examinată în raport de prevederile cazului de casare înscris în art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., constatându-se însă cu nu subzistă motive de casare a hotărârilor atacate. În considerarea dispozițiilor art. 72 C. pen., instanțele au apreciat, în egală măsură, împrejurările care caracterizează fapta și pe făptuitor și care relevă pericolul social deosebit al acestora.

Inculpatul a comis o infracțiune gravă ce a lezat relațiile sociale ce ocrotesc viața unei persoane, rezultatul letal neproducându-se în cauză datorită asistenței medicale calificate, acordată cu promptitudine. Pe de altă parte, așa cum corect au reținut instanțele, inculpatul a comis infracțiunea în contextul stării de recidivă postexecutorie, atrasă de o condamnare anterioară de 3 ani și 3 luni. Chiar dacă inculpatul a avut o atitudine procesuală sinceră această circumstanță nu poate justifica în contextul de fapt și de drept arătat, o reducere a pedepsei aproape de limita minimă legală. Pentru aceste considerente critica este nefondată și cum nu s-au constatat nici alte motive de casare cu ocazia verificării hotărârilor, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat se va respinge. Se va computa din pedeapsa principală detenția preventivă conform art. 385 17 alin. (4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen. și inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.I.G. împotriva deciziei penale nr. 218 din 3 mai 2004 a Curții de Apel Craiova. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, reținerea din 3 decembrie 2003 și arestarea preventivă de la 22 decembrie 2003 la 7 iulie 2004. Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 iulie 2004.