ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6461/2004

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 888 din 17 decembrie 2003, în rejudecare după restituirea cauzei pentru completarea urmăririi penale, Tribunalul Dolj, secția penală, a condamnat inculpații: 1. C.G. la: - un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25, raportat la art. 260 C. pen., pe care o constată grațiată integral în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002; - 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. 2. C.C. la 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

3. C.I. la: - pedeapsa de 2.000.000 lei amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 180 alin. (2) C. pen., pe care o constată grațiată integral în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 ; - 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. A admis în parte acțiunile civile și a obligat inculpații: - C.G. la plata sumei de 12 milioane lei daune materiale și 30 milioane lei daune morale în favoarea părții civile P.V.; - C.C. la plata sumei de 2 milioane lei daune materiale și un milion lei daune morale în favoarea părții civile P.Șt.; - C.I.

la plata sumei de 5 milioane lei daune materiale și 2 milioane lei daune morale în favoarea părții civile T.L.; - C.I. la plata sumei de 1.368.613 lei despăgubiri în favoarea părții civile Spitalul nr. 1 Craiova, reprezentând cheltuieli de spitalizare și dobânda legală aferentă, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a debitului; - C.C. la plata sumei de 1.062.734 lei despăgubiri civile în favoarea Spitalului nr. 1 Craiova, reprezentând cheltuieli de spitalizare și dobânda legală aferentă, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a debitului; A confiscat de la inculpați un ciomag de 1,5 m, o furcă de fier cu 4 coarne și un cuțit ruginit cu lama de aproximativ 25 cm.

S-a reținut, în fapt, urmare probelor administrate, că victima infracțiunii de omor, P.Șt.C., a locuit în satul Balas, pe str. Olteni, la 70 m de locuința inculpatului C.G. Pe aceeași stradă locuiesc și părțile vătămate T.L. și P.Șt., precum și martorul P.I.C. În perioada anterioară săvârșirii infracțiunilor, între familiile părților vătămate și cea a inculpaților, cu care sunt rude, au existat certuri și conflicte. În acea perioadă, inculpatul C.G. era încadrat paznic la Ferma B. a SC A. Băilești, fiind coleg de serviciu cu martorii C.S. și G.I. În după-amiaza zilei de 7 martie 1999, în jurul orei 19,00, inculpatul C.C. s-a întâlnit pe câmp, la marginea satului Balasan, cu martorul P.M. pe care l-a admonestat că nu a restituit o căruță pe care o luase cu împrumut și l-a lovit pe acest motiv.

Martorul s-a deplasat plângând în sat și a povestit cele întâmplate tatălui său, martorul P.I.C. și victimei P.Șt.C. Inculpatul C.C. a fost oprit de martorul și victima menționată, în timp ce se întorcea de la câmp, aceștia din urmă făcându-i reproșuri cu privire la cele întâmplate. În altercație a intervenit și inculpatul C.I., care a aplicat, cu o furcă din fier, victimei P.C. o lovitură în zona spatelui, producându-i acesteia o leziune ce a necesitat pentru vindecare 2-3 zile îngrijiri medicale. După consumarea acestui conflict, cei doi inculpați au rămas la locuința fratelui lor, inculpatul C.G., căruia i-au adus la cunoștință cele întâmplate. În jurul orei 20,00, inculpatul C.G. s-a deplasat la Ferma nr. 9 B., unde a rămas până în jurul orei 20,45.

În acest interval de timp a avut discuții cu martorii A.V. și G.I., față de care a afirmat că se va întoarce acasă unde este așteptat de frații săi „să-l omorâm pe I. (porecla victimei P.Șt.C.)”. La întoarcere a fost observat pe traseu de martorii P.I.N. și D.I., cu care a avut discuții în legătură cu incidentul anterior, în jurul orei 21,00. În jurul orei 21,00 – 21,30, victima P.Șt.C., însoțit de părțile vătămate P.Șt., T.L. și martorul P.I.C. se deplasa pe str. Olteni, pentru a ajunge la domiciliu. Grupul menționat a fost atacat de inculpații menționați, înarmați cu o bară de fier și furci de fier. Fiecare inculpat a lovit câte o victimă, după cum urmează: - inculpatul C.G. a aplicat victimei P.Șt.C.

în zona capului, cu intensitate, 2 lovituri cu bara de fier. Victima a căzut la pământ, de unde a fost ridicată de martorele P.V. și D.J. Victima a fost internată la spital, la secția de neurochirurgie, în perioada 28 martie – 7 aprilie 1999, cu diagnosticul contuzie cerebrală în remisie și fractură cominutivă medio-frontală. Victima a decedat la domiciliul său la data de 4 mai 1999 datorită insuficienței cardiorespiratorii, consecința infarctului miocardic, complicație apărută în evoluția traumatismului cranio-cerebral cu fractură de boltă craniană și dilacerare meningo-cerebrală produs la data de 27 martie 1999. - inculpatul C.C. a lovit cu furca de fier, în mod repetat, peste cap și peste corp partea vătămată P.Șt.

După ce victima a fost proiectată la pământ, inculpatul a aplicat acesteia o lovitură, cu coarnele furcii, în direcția toracelui și abdomenului, parată cu piciorul de partea vătămată. Partea vătămată a suferit leziuni de violență, ce a impus intervenție medicală de specialitate în regim de urgență și pentru vindecarea cărora au fost necesare 7-8 zile îngrijiri medicale. S-a apreciat că leziunile de violență au pus în primejdie viața victimei. - inculpatul C.I. a lovit cu furca de fier, în cap, în mod repetat, partea vătămată T.L., care s-a apărat cu mâna stângă, suferind leziuni ce au impus internare medicală în regim de urgență și pentru a căror vindecare au fost necesare 8-10 zile îngrijiri medicale.

În luna aprilie 1999, în perioada în care victima P.Șt.C. era internată în spital, inculpatul C.G. s-a deplasat la Ferma nr. 9 B., unde a luat legătura cu martorul G.I., pe care l-a determinat să declare nereal că în seara zilei de 27 martie s-a aflat în permanență la serviciu între orele 18,00 – 23,00. Curtea de Apel Craiova, secția penală, prin decizia penală nr. 392 din 9 septembrie 2004, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpații C.C. și C.I. împotriva hotărârii primei instanțe, a desființat în parte sentința atacată și reținând circumstanțele atenuante în favoarea inculpaților menționați a redus pedepsele la câte 2 ani și 6 luni închisoare. Împotriva acestei din urmă hotărâri inculpații au declarat recurs, solicitând achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. a), respectiv art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc.

pen., sau schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 180, respectiv 183 C. pen. și reducerea pedepselor aplicate. Recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Probatoriul administrat în cauză a confirmat starea de fapt reținută prin rechizitoriu, după completarea urmăririi penale, din care rezultă vinovăția inculpaților, astfel cum a fost corect reținută de prima instanță. Ca atare, în raport de împrejurarea că faptele comise sunt pe deplin dovedite, atât sentința atacată cu apel, cât și decizia prin care sentința a fost menținută, sunt temeinice și legale, recursul fiind nefondat sub aspectul acestei critici, cu referire la inculpatul C.G.

care a solicitat achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. Totodată, examinând cauza prin prisma criticilor formulate, cu referire la toți inculpații, se constată justețea hotărârii primei instanțe, astfel cum aceasta a fost modificată în apel, nu numai sub aspectul existenței faptelor, vinovăției autorilor și caracterului adecvat al pedepselor, dar și sub aspectul cuantumului și modalității de executare, în raport de gradul de pericol social concret al infracțiunilor și contextul în care au fost săvârșite, așa încât recursurile se constată a fi neîntemeiate și sub acest aspect. În fine, cu privire la criticile privind încadrarea juridică a faptelor, este de reținut că infracțiunile de lovire, lovire sau vătămări cauzatoare de moarte sau omor au comun faptul că afectează relațiile sociale ocrotite de lege privitoare la drepturile persoanei, luată în considerare în mod individual, dar sunt deosebite sub aspectul obiectului juridic special.

Totodată, infracțiunile de lovire sau omor se săvârșesc întotdeauna cu intenție, în timp de infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., se săvârșește, după caz, cu intenție indirectă sau praeterintenție. Drept urmare, încadrarea juridică a faptei impune stabilirea poziției psihice a făptuitorului, în raport cu împrejurările concrete, cu instrumentul vulnerant, apt sau nu de a produce rezultatul letal, numărul și intensitatea loviturilor, raporturile dintre victimă și inculpat anterioare săvârșirii faptei, atitudinea făptuitorului după săvârșirea infracțiunii.

Or, în cauză, aceste criterii au fost corect valorizate de instanțe, obiectele vulnerante, zonele vitale, intensitatea loviturilor aplicate, raporturile anterioare dintre victime și inculpați și atitudinea acestora din urmă după săvârșirea faptelor, cu referire la împrejurarea că victimele căzute la pământ au fost ridicate de alte persoane și duse la spital pentru îngrijiri medicale, confirmă că încadrarea juridică dată este cea legală. Ca atare, recursurile se constată a fi neîntemeiate și sub aspectul acestor critici. Totodată, examinând cauza în raport de dispozițiile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., nici alte motive de casare susceptibile a fi puse în discuție din oficiu nu se constată.

În consecință, pentru considerentele ce preced, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursurile declarate de inculpați, ca nefondate. În baza art. 192 alin. (2) și (4) C. proc. pen., recurenții vor fi obligați, potrivit dispozitivului, la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații C.G., C.C. și C.I. împotriva deciziei penale nr. 392 din 9 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului C.G., timpul arestării preventive de la 23 mai 2002 la 3 decembrie 2004. Obligă pe recurenți să plătească statului sumele de câte 1.200.000 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 3 decembrie 2004.