ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 661/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 406 din 4 noiembrie 2003 a Tribunalului Bacău a fost condamnat inculpatul L.V., în baza art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 174 și art. 175 lit. c) și i) C. pen., la 15 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă arestarea preventivă de la 4 septembrie 2003 la zi. Potrivit art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea unui cuțit corp delict. S-a luat act că partea vătămată L.N.

și Serviciul de Ambulanță Bacău nu s-au constituit părți civile. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut în fapt că, în noaptea de 3 septembrie 2003, în jurul orelor 23,00, la locuința inculpatului L.V. a venit fratele acestuia, victima L.D. care i-a solicitat să îi împrumute a doua zi atelajul hipo. Inculpatul a refuzat și între cei doi aflați în stare de ebrietate, s-a iscat un conflict spontan. După ce s-au certat, victima L.D. a părăsit locuința inculpatului, ieșind în drumul public. Imediat, inculpatul a luat un cuțit din locuința sa, având o lungime de 17 cm și o lățime de 4-5 cm, după care a urmărit victima, iar în momentul în care a ajuns-o, prin surprindere, i-a aplicat o lovitură cu obiectul vulnerant arătat, în zona toracelui, acționând din fața victimei.

Lovitura a avut o direcție antero-posterioară ușor oblică ascendentă de la stânga la dreapta. Ca urmare a hemoragiei declanșate victima încetat din viață. Potrivit raportului de constatare medico-legală moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se colapsului cardio-circulator prin hemoragie masivă survenită consecutiv unei plăgi înjunghiate toracice penetrante care a străbătut plămânul drept pe un traiect de 17 cm. Instanța de fond a reținut că fapta s-a petrecut noaptea, în fața porții inculpatului, când nici o persoană nu era prezentă și a apreciat că nu sunt aplicabile dispozițiile agravantei de la art. 175 lit. i) C. pen. Curtea de Apel Bacău, secția penală, prin decizia penală nr. 455 din 25 noiembrie 2003, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, a desființat în parte sentința numai cu privire la încadrarea juridică a faptei.

Rejudecând cauza, a schimbat încadrarea juridică din art. 174 și art. 175 lit. c) în art. 174 și art. 175 lit. c) și i) C. pen., menținând celelalte dispoziții ale sentinței. Totodată a fost respins apelul declarat de inculpat împotriva aceleiași hotărâri. Pentru a decide astfel instanța de control judiciar, privind critica din apelul procurorului, a considerat că în mod greșit nu a fost reținută agravanta prevăzută de art. 175 lit. i) C. pen., incindentă în cauză, întrucât omorul s-a săvârșit în fața curții inculpatului pe drumul sătesc care, potrivit art. 152 lit. a) C. pen., este prin excelență accesibil publicului, chiar dacă nu era prezentă nici o persoană. Au fost apreciate ca nefondate criticile din apelul parchetului, în sensul că în mod greșit nu s-au acordat despăgubiri Serviciului de Ambulanță al județului Bacău și din apelul inculpatului, în sensul greșitei individualizări a pedepsei prin nereținerea scuzei provocării.

Astfel s-a reținut că victima nu a mai fost transportată la spital fiind găsită decedată și că Serviciul de Ambulanță nu s-a constituit parte civilă în proces. În legătură cu pedeapsa aplicată inculpatului, s-a constatat că nu există elemente care să justifice circumstanța atenuantă a provocării și coborârea pedepsei sub minimul legal. Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal inculpatul L.V. care invocând dispozițiile art. 385 9 alib.1 pct. 14 C. proc. pen., a solicitat reducerea pedepsei aplicate, considerată prea severă. Recursul declarat este neîntemeiat. Din examinarea actelor dosarului se constată că instanța de apel a reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului în săvârșirea în noaptea de 3 septembrie 2003, a infracțiunii de omor calificat asupra unei rude apropiate și în loc public, prevăzută de art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. c) și i) C. pen.

Pedeapsa principală aplicată inculpatului de 15 ani închisoare a fost individualizată chiar la minimul prevăzut de lege, avându-se în vedere, conform art. 72 C. pen., pericolul social al infracțiunii, împrejurările săvârșirii ei și persoana inculpatului care a recunoscut și regretat fapta comisă. Se mai constată că această pedeapsă, este de natură a asigura potrivit art. 52 C. pen., prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, constrângerea, reeducarea și reintegrarea în comunitate a inculpatului. Fiind respectate dispozițiile legale arătate și existând elemente care să justifice recunoașterea circumstanțelor atenuante și coborârea pedepsei principale sub minimul legal, critica formulată de recurent, în sensul greșitei individualizări a pedepsei nu poate fi primită.

Întrucât motivul de casare invocat este neîntemeiat, iar din examinarea actelor dosarului nu se constată incidența unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) din același cod, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul L.V., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat. Se va deduce din pedeapsă timpul arestării preventive de la 4 septembrie 2003 la 4 februarie 2004 și se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.V. împotriva deciziei penale nr. 455 din 25 noiembrie 2003 a Curții de Apel Bacău. Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 4 septembrie 2003 la 4 februarie 2004. Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 februarie 2004.