ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 661/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 406 din 4

noiembrie 2003 a Tribunalului Bacău a fost condamnat inculpatul L.V., în baza

art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din

art. 174 și art. 175 lit. c) și i) C. pen., la 15 ani închisoare și 8 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și

art. 64 C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din

pedeapsă arestarea preventivă de la 4 septembrie 2003 la zi.

Potrivit art. 118 lit. b) C. pen.,

s-a dispus confiscarea unui cuțit corp delict.

S-a luat act că partea vătămată L.N.

și Serviciul de Ambulanță Bacău nu s-au constituit părți civile.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța a reținut în fapt că, în noaptea de 3 septembrie 2003, în jurul orelor

23,00, la locuința inculpatului L.V. a venit fratele acestuia, victima L.D.

care i-a solicitat să îi împrumute a doua zi atelajul hipo. Inculpatul a

refuzat și între cei doi aflați în stare de ebrietate, s-a iscat un conflict

spontan. După ce s-au certat, victima L.D. a părăsit locuința inculpatului,

ieșind în drumul public.

Imediat, inculpatul a luat un cuțit

din locuința sa, având o lungime de 17 cm și o lățime de 4-5 cm, după care a

urmărit victima, iar în momentul în care a ajuns-o, prin surprindere, i-a

aplicat o lovitură cu obiectul vulnerant arătat, în zona toracelui, acționând

din fața victimei. Lovitura a avut o direcție antero-posterioară ușor oblică

ascendentă de la stânga la dreapta.

Ca urmare a hemoragiei declanșate

victima încetat din viață.

Potrivit raportului de constatare

medico-legală moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se colapsului

cardio-circulator prin hemoragie masivă survenită consecutiv unei plăgi

înjunghiate toracice penetrante care a străbătut plămânul drept pe un traiect

de 17 cm.

Instanța de fond a reținut că fapta

s-a petrecut noaptea, în fața porții inculpatului, când nici o persoană nu era

prezentă și a apreciat că nu sunt aplicabile dispozițiile agravantei de la art.

175 lit. i) C. pen.

Curtea de Apel Bacău, secția penală,

prin decizia penală nr. 455 din 25 noiembrie 2003, a admis apelul declarat de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, a desființat în parte sentința numai cu

privire la încadrarea juridică a faptei.

Rejudecând cauza, a schimbat

încadrarea juridică din art. 174 și art. 175 lit. c) în art. 174 și art. 175

lit. c) și i) C. pen., menținând celelalte dispoziții ale sentinței.

Totodată a fost respins apelul

declarat de inculpat împotriva aceleiași hotărâri.

Pentru a decide astfel instanța de

control judiciar, privind critica din apelul procurorului, a considerat că în

mod greșit nu a fost reținută agravanta prevăzută de art. 175 lit. i) C. pen.,

incindentă în cauză, întrucât omorul s-a săvârșit în fața curții inculpatului

pe drumul sătesc care, potrivit art. 152 lit. a) C. pen., este prin excelență

accesibil publicului, chiar dacă nu era prezentă nici o persoană.

Au fost apreciate ca nefondate

criticile din apelul parchetului, în sensul că în mod greșit nu s-au acordat

despăgubiri Serviciului de Ambulanță al județului Bacău și din apelul

inculpatului, în sensul greșitei individualizări a pedepsei prin nereținerea

scuzei provocării.

Astfel s-a reținut că victima nu a

mai fost transportată la spital fiind găsită decedată și că Serviciul de

Ambulanță nu s-a constituit parte civilă în proces.

În legătură cu pedeapsa aplicată

inculpatului, s-a constatat că nu există elemente care să justifice

circumstanța atenuantă a provocării și coborârea pedepsei sub minimul legal.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs în termen legal inculpatul L.V. care invocând dispozițiile art. 385

9

alib.1 pct. 14 C. proc. pen., a solicitat reducerea pedepsei aplicate,

considerată prea severă.

Recursul declarat este neîntemeiat.

Din examinarea actelor dosarului se

constată că instanța de apel a reținut în mod corect situația de fapt și

vinovăția inculpatului în săvârșirea în noaptea de 3 septembrie 2003, a

infracțiunii de omor calificat asupra unei rude apropiate și în loc public,

prevăzută de art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. c) și i) C. pen.

Pedeapsa principală aplicată

inculpatului de 15 ani închisoare a fost individualizată chiar la minimul

prevăzut de lege, avându-se în vedere, conform art. 72 C. pen., pericolul

social al infracțiunii, împrejurările săvârșirii ei și persoana inculpatului

care a recunoscut și regretat fapta comisă.

Se mai constată că această pedeapsă,

este de natură a asigura potrivit art. 52 C. pen., prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, constrângerea, reeducarea și reintegrarea în comunitate a inculpatului.

Fiind respectate dispozițiile legale

arătate și existând elemente care să justifice recunoașterea circumstanțelor

atenuante și coborârea pedepsei principale sub minimul legal, critica formulată

de recurent, în sensul greșitei individualizări a pedepsei nu poate fi primită.

Întrucât motivul de casare invocat

este neîntemeiat, iar din examinarea actelor dosarului nu se constată incidența

unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C.

proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art.

385

15

pct. 1 lit. b) din același cod, urmează a respinge ca nefondat

recursul declarat de inculpatul L.V., cu obligarea acestuia la cheltuieli

judiciare către stat.

Se va deduce din pedeapsă timpul

arestării preventive de la 4 septembrie 2003 la 4 februarie 2004 și se va

stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul L.V. împotriva deciziei penale nr. 455 din 25 noiembrie

2003 a Curții de Apel Bacău.

Deduce din pedeapsă, timpul

arestării preventive a inculpatului de la 4 septembrie 2003 la 4 februarie

2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4

februarie 2004.