ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.02.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 814/2004

HOTĂRÂRE
11.02.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 814/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 33 din 19

februarie 2003 a Tribunalului Hunedoara a fost condamnat inculpatul M.A. la 7

ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen.,

raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.

Conform art. 14 C. proc. pen. și

art. 346 C. proc. pen., în baza art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat să

plătească părții civile N.D. suma de 76.473.668 lei despăgubiri civile.

Pentru a hotărî astfel, s-a reținut

că inculpatul în seara de 19 iulie 2002 după ce a consumat băuturi alcoolice ca

dealtfel și partea civilă N.D., i-a aplicat acesteia lovituri puternice cu un

corp contondent doborând-o la pământ. Urmare agresiunii partea civilă a suferit

leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 35–40 zile

îngrijiri medicale, viața ei fiind pusă în primejdie, salvarea fiind posibilă

numai prin intervenție chirurgicală în Spitalul de Urgență Petroșani.

Prin decizia penală nr. 219/A/2003

Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul inculpatului M.A. împotriva hotărârii

menționate pe care a casat-o, schimbând încadrarea juridică dată faptei din

art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., în

infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., pentru care i-a aplicat 3

ani și 6 luni închisoare.

S-au menținut celelalte dispoziții

ale sentinței inclusiv cele referitoare la rezolvarea laturii civile.

A fost respins apelul părții civile.

Împotriva deciziei a declarat recurs

partea civilă care a criticat-o pentru schimbarea încadrării juridice pe care a

dat-o instanța de fond, iar pe de altă parte pentru că instanța de apel n-a

majorat cuantumul despăgubirilor civile hotărâte prin sentință, motive de

casare prevăzute de art. 385

9

pct. 17 și 17

1

pen.

Recursul nu este fondat.

Pe de parte, potrivit art. 385

2

face recurs decât cu privire la latura civilă a cauzei, calea de atac la latura

penală nefiindu-i deschisă de lege.

Cum în prima parte a recursului

părții civile, aceasta se referă la încadrarea juridică dată faptei și cum

această chestiune ține exclusiv de rezolvarea laturii penale a cauzei, rezultă

că în această parte recursul este inadmisibil.

Cât privește rezolvarea laturii

civile, recursul este nefondat.

Potrivit art. 998 C. civ., orice

faptă a omului care cauzează altuia prejudiciul obligă pe acela din a cărui

greșeală s-a ocazionat, a-l repara.

Reparația trebuie să fie integrală.

În cauză instanța de fond a calculat

diferențele între salariul părții civile și ajutorul de boală primit,

cheltuielile efectuate cu refacerea sănătății, cu transportul necesar pentru

îngrijirile medicale. De asemenea, a considerat că partea civilă a suferit un

prejudiciu moral pe care l-a apreciat la valoarea de 60 milioane lei, bani ce

urmează să-i primească de la inculpat. Toate aceste pagube au fost atent

evaluate de instanța de fond în baza probelor, stabilirea despăgubirilor fiind

temeinică și legală.

Așa fiind, Curtea, în temeiul art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul părții

civile pe care o va obliga la cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de partea civilă N.D. împotriva deciziei penale nr. 219/ A din 26

iunie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, privind pe inculpatul Morar Alexandru.

Obligă pe recurenta parte civilă la

plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

11 februarie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-03-06
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1140/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 387 din 30 aprilie 2002, Tribunalul București, secția I penală, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracț
ÎCCJ 2005-11-01
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6167/2005
pen., în infracțiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 C. pen., în virtutea posibilității de aplicare în viitor a dispozițiilor art. 81 C. pen., privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, odată cu intrarea în v
ÎCCJ 2003-10-03
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4208/2003
faptei comise, modalitatea și împrejurările comiterii ei, respectiv, inculpatul, fiind sub influența băuturilor alcoolice, fără nici un motiv, a aplicat părții vătămate V.D., mai multe lovituri cu ranga, doborându-l la pământ, punându-i via
ÎCCJ 2006-01-31
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 607/2006
și decesul victimei. Dubiul existent profitându-i inculpatului, s-a apreciat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen., sub aspectul latu
ÎCCJ 2003-04-04
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1746/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 158 din 8 octombrie 2002 a Tribunalului Teleorman, în baza art. 174 raportat la art. 175 lit. i) și art. 176 lit. a), cu aplicarea art.
Sursă