ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 999/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 999/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului se rețin
următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la
Tribunalul Dolj, sub nr. 1360/C/2000, Ș.D. a solicitat instanței ca, prin
sentința ce o va da, în contradictoriu cu G.S., SC O. SA Ișalnița și SC A. SA
Dolj, sucursala Oltenia, să oblige, în solidar, pârâții la plata sumei de
16.500.000 lei, cu titlu de despăgubiri și la cheltuieli de judecată.
Tribunalul Dolj, prin sentința
civilă nr. 1148 din 19 august 2000, a admis acțiunea față de pârâții G.S. și SC
O. SA Ișalnița, obligându-i în solidar la plata sumei de 16.500.000 lei, la
care se adaugă 1.395.000 lei cheltuieli de judecată.
S-a respins acțiunea față de SC A. SA,
sucursala Oltenia.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut din actele dosarului, că, la data de 20 aprilie 2000, pe D.E. 70 s-a
produs un accident de circulație, autoturismul reclamantului a fost avariat, iar
pentru reparații a plătit suma pretinsă prin acțiune. Vina aparține pârâtului G.S.,
prepusul SC O. SA Ișalnița.
SC A. SA nu răspunde, deoarece SC O.
SA nu a achitat primele de asigurare.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia
nr. 1548 din 21 decembrie 2000, a admis apelurile declarate de Ș.D. și G.S. împotriva
sentinței mai sus menționate, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a
admis acțiunea față de SC O. SA și SC A. SA, respingând-o față de pârâtul G.S.,
cu plata sumei de 1.412.000 lei cheltuieli de judecată în sarcina pârâtelor.
Curtea reține că, între cele două
societăți, s-a încheiat un contract de asigurare, faptul că nu s-a plătit prima
de asigurare nu are relevanță, cât timp societatea de asigurare SC A. SA recunoaște
valabilitatea contractului, iar partea vătămată poate urmări pe oricare din cei
ce răspund solidar.
SC A. SA Oltenia a declarat recurs
împotriva deciziei, criticând-o sub aspectul obligării sale în solidar cu
pârâta, SC O. SA, la plata despăgubirilor, cât timp s-a dovedit că societatea
asigurată nu a achitat prima de asigurare și în prezența convenției prin care
s-a stabilit neantrenarea răspunderii sale în această situație.
Recursul a fost admis pentru
următoarele motive:
Rezultă din actele dosarului că
autoturismul, proprietatea reclamatului, a fost avariat la data de 20 aprilie
2000 din vina pârâtului G.S., prepusul SC O. SA, al cărui autoturism îl
conducea.
Între SC A. SA și SC O. SA s-a
încheiat un contract de asigurare, în temeiul căruia societatea de asigurare
s-a obligat să achite despăgubirile ce vor fi cauzate terților în urma
accidentelor produse din vina prepușilor săi, situație reținută corect de
instanța de apel.
Valabilitatea acestui contract nu a
fost contestată, dar răspunderea societății de asigurare nu putea fi reținută,
câtă vreme, așa cum rezultă din actul încheiat între cele două societăți la
data de 11 ianuarie 2000, se stabilește că SC A. SA „nu va plăti daunele
întâmplate în perioada de întârziere a plății ratelor”, sumă ce trebuia
achitată era de 52.489.000 lei.
Ratele, conform aceleași convenții,
trebuiau plătite în perioada 11 ianuarie 2000 – 11 mai 2000.
Nefiind achitate în perioada
respectivă, situație necontestată în speță, iar accidentul petrecându-se la
data de 20 aprilie 2000, nu se putea reține răspunderea SC A. SA în cadrul
contractului de asigurare.
Pentru motivele arătate, a fost
admis recursul, s-a modificat decizia în parte, în sensul că s-a respins apelul
formulat de reclamant, menținându-se celelalte dispoziții ale deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta
SC A. SA, sucursala Dolj, Craiova, împotriva deciziei nr. 1548 din 21 noiembrie
2000, a Curții de Apel Craiova, secția comercială, modifică în parte decizia
atacată în sensul că respinge și apelul formulat de reclamant.
Menține celelalte dispoziții ale
deciziei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 19 februarie 2003.