ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10306/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10306/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria Horezu,
prin încheierea nr. 433 din 12 iunie 2003, a admis, în parte cererea formulată
de creditorii N.I. și N.V., încuviințând executarea silită a sentinței civile
nr. 2062/2003 în privința sumei de 100.000 lei, prin urmărirea bunurilor mobile
ale debitorului P.I.F.
Totodată, instanța a
respins cererea de încuviințare a executării silite a aceluiași titlu cu
privire la daune cominatorii.
S-a reținut că în
speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 376 și art. 379 C. proc.
civ. dar creditorii nu au titlu de transformare a daunelor cominatorii în daune
compensatorii.
Tribunalul Vâlcea, secția
civilă, prin decizia nr. 999 din 7 octombrie 2003, a anulat, ca netimbrat,
apelul declarat de creditori, reținând că aceștia nu și-au îndeplinit obligația
de a plăti taxa de timbru (42.500 lei) și timbrul judiciar (1.500 lei).
Creditorii au
declarat, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă, a trimis
cauza, spre soluționare, Curții de Apel Pitești, în temeiul art. II alin. (3)
din Legea nr. 195/2004.
Curtea de Apel
Pitești, secția civilă minori și de familie, prin încheierea din 7 februarie
2005, a suspendat judecata, conform art. 155
1
C. proc. civ., până la
indicarea corectă a adresei numitei D.I., moștenitoarea recurentei N.V.
Creditorul N.I. a
declarat recurs, prin care, fără să indice temeiul juridic, a susținut că
această măsură ar fi greșită deoarece a trimis instanței de recurs declarații
autentificate de renunțare la succesiunea defunctei, făcute de D.C. și R.
(fostă D.) I., fratele și, respectiv, sora acesteia.
Criticile sunt
nefondate deoarece:
- la Curtea de Apel
Pitești recurentul a susținut inițial că D.I., moștenitoarea defunctei N.V., ar
locui în București;
- la 8 noiembrie
2004, când citația a fost restituită cu mențiunea destinatara mutată la altă
adresă, recurentul a pretins că D.I. ar locui de fapt în comuna Popești
Leordeni;
- aceste date
incomplete nu au permis îndeplinirea procedurii de citare, motiv pentru care,
după două amânări succesive, instanța a făcut aplicarea art. 155 C. proc. civ.,
punându-i în vedere creditorul recurent să indice adresa exactă a moștenitoarei
defunctei;
- înscrisul notarial
invocat de recurent este posterior suspendării judecății și, eventual, ar
justifica repunerea cauzei pe rol.
Așa fiind, conform
art. 312 alin. (1) C. proc. civ., prezentul recurs va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de creditorul N.I. împotriva încheierii din 7 februarie 2005 a Curții
de Apel Pitești, secția civilă, secția minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2005.