ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3883/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3883/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului
de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 390/C din 30 martie
2001 a Tribunalului Vâlcea, secția comercială și de contencios administrativ, a
fost admisă acțiunea reclamantei B.I.R., sucursala Vâlcea, aflată în faliment
și reprezentată prin lichidator S.C. R.V.A.B. S.A. iar pârâta S.C. V. SRL Călimănești
a fost obligată la 140.986.793 lei cu titlu de credit și dobânzi restante.
Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei
sentințe a fost anulat ca netimbrat prin decizia nr. 395/A/C din 18 iunie 2001
a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, reținându-se
că, deși legal citată, apelanta nu a timbrat cu 4.552.500 lei taxă judiciară și
50.000 lei timbru judiciar.
Nemulțumită de această decizie pârâta a declarat
recurs solicitând casarea ei pentru motivele prevăzute în art. 304 pct. 5 și 10
C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs se susține de
către recurentă că apelul a fost judecat cu procedură de citare nelegal
îndeplinită, citația fiind afișată pe ușa principală a destinatarului, ceea ce
contravine dispozițiilor art. 92
1
C. proc. civ.
Procedându-se astfel, ea nu a cunoscut data
desfășurării procesului și nici suma pe care trebuia să o achite cu titlu de
taxe de timbru, apelul fiind judecat la primul termen.
Prin întâmpinare, intimata prin lichidator, a solicitat
respingerea recursului întrucât citarea apelantei s-a făcut la sediul indicat
de aceasta.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce
se vor arăta:
Motivele invocate de recurentă se încadrează, în
temeiul dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în dispozițiile art. 304
pct. 5 C. proc. civ., ele vizând numai legalitatea procedurii de citare.
Potrivit dispozițiilor art. 92
1
C.
proc. civ. comunicarea citației și a altor acte de procedură nu se poate
realiza prin afișare în cazul persoanelor juridice, precum și al asociațiilor
sau societăților care, potrivit legii, pot sta în judecată, cu excepția
cazurilor în care se refuză primirea sau dacă se constată, la termen, lipsa
oricărei persoane la sediul acestora.
În speță, din dovada de citare aflată la dosar
apel, rezultă că la 24 mai 2001 agentul procedural U.P. a afișat citația pentru
pârâtă, la adresa indicată de ea în cererea de apel, pe ușa principală,
deoarece „nici o persoană de la pct.1 nu a fost găsită”, situație încadrabilă
în excepția stipulată în art. 92
1
C. proc. civ., teza finală.
Cum recurentei i s-a comunicat citația în care
erau menționate taxele de timbru datorate și termenul fixat pentru judecată,
iar termenul scurs de la afișarea citației și până la data judecății era mai
mult decât suficient pentru a avea posibilitatea plății lor, plată neefectuată
de apelantă, curtea apreciază că soluția din apel este temeinică și legală,
pârâta recurentă nefăcând dovada că și-ar fi îndeplinit această obligație.
De reținut că toate actele procedurale în apel
s-au comunicat pârâtei tot prin afișare, nefiind găsită la adresa indicată de
ea în apel nici o persoană, fapt ce nu a împiedicat-o să exercite recursul în
termen legal, recurenta necontestând primirea lor ci numai modalitatea în care
agentul procedural a îndeplinit procedura, respectiv prin afișare.
În consecință, curtea
apreciază că decizia din apel este temeinică și legală, motiv pentru care
recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de pârâta S.C. V. SRL Călimănești împotriva deciziei nr. 395/A-C din
18 iunie 2001 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios
administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 9 octombrie 2003.