ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1950/2003

Asupra recursului penal de față;

Din actele și lucrările dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 375 din 1

octombrie 2002 a Tribunalului Brăila în baza art. 174 C. pen., a fost

condamnată inculpata S.M. la o pedeapsă de 11 ani închisoare și 4 ani pedeapsa

complimentară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de omor la data de 6 martie

2002.

În baza art. 71 C. pen., s-au

interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

S-a constatat că, partea vătămată

O.V., personal și în calitate de reprezentantă legală a minorilor O.A. și A.O.,

nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 118 lit. b) C. pen.,

s-a dispus confiscarea corpului delict, un cuțit, aflat în custodie la camera

de corpuri delicte a Tribunalului Brăila.

Pentru a pronunța această hotărâre,

pe baza probelor administrate, instanța de fond a reținut următoarea situație

de fapt:

În anul 1993, victima O.Șt. s-a

căsătorit cu O.V., fiica inculpatei S.M. și din conviețuirea acestora au

rezultat minorii O.A. și A.O.

Din anul 1995, aceștia s-au mutat în

domiciliul soților S.V. și S.M.

La data de 21 ianuarie 1998, între

soții S. și soții O. s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de

întreținere, asupra imobilului situat în comuna Movila Miresii, cu precizarea

că cei doi cumpărători au intrat de îndată în stăpânirea de drept, iar în

stăpânirea de fapt urmau să intre după încetarea din viață a vânzătorilor care

și-au rezervat un drept de uzufruct asupra întregului imobil vândut.

Victima O.Șt. și inculpata S.M.

aveau viciul beției, între aceștia se crease o stare de dușmănie care a generat

certuri repetate.

În dimineața zilei de 6 martie 2002,

victima a revenit acasă din comuna S.V., de la părinții săi.

În jurul orei 11,00, împreună cu

socrul său, cu care era în relații bune a mers pe stadionul comunal unde se

disputa un meci al echipei locale.

De aici, cei doi au mers la un café

- bar din apropiere, unde fiecare a consumat câte 400 ml țuică.

În jurul orei 16,30, cei doi s-au

îndreptat spre casă, S.V. a intrat în casă și la scurt timp s-a culcat pe patul

din bucătărie.

O.Șt. a mers la locuința nașului său

M.L. și după 15 minute a plecat, spunând că trebuie să dea de mâncare

animalelor.

În acest timp, inculpata pregătea

mâncare în bucătărie și în preajma ei se afla fiica victimei O.Șt.

Voind să-și ia fiica și să o ducă în

camera în care locuia cu soția, inculpata s-a opus și cei doi au început să se

certe.

Pe acest fond, între cei doi s-a

creat o stare conflictuală, în cadrul căreia, potrivit afirmațiilor inculpatei,

ea a fost lovită cu pumnul în zona feței. A fost prinsă apoi cu mâna de păr și

cum victima intenționa să o lovească din nou, inculpata cu cuțitul pe care-l

avea în mâna dreaptă i-a aplicat victimei mai multe lovituri în zona

hemitoracelui stâng.

În continuare, victima a căzut la

pământ, în fața uși. Martora O.V. fiind anunțată de fiul său, când a venit a

constatat decesul victimei.

Din raportul de constatare

medico-legală a rezultat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat

hemoragiei interne consecutive unei plăgi înjunghiate a hemitoracelui stâng, cu

interesarea lobului pulmonar superior stâng și a cordului.

Leziunile constatate la autopsie

s-au produs prin lovire activă, repetată (de două ori) cu un corp

tăietor-înțepător, una din lovituri fiind direct și necondiționat mortală.

Sângele recoltat de la cadavru

conținea 1,95 gr. %o alcool.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel inculpata S.M. care a criticat-o sub aspectul sancțiunii

aplicate.

Prin decizia penală nr. 636 din 27

noiembrie 2002, Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondat, apelul declarat

de inculpată, cu motivarea că au fost respectate dispozițiile art. 72 C. pen.,

iar susținerea privind lipsa intenției este nefondată în raport de

circumstanțele concrete ale faptei comisă.

În termen legal, hotărârile, de mai

sus, au fost recurate de inculpată care a susținut că nu s-a făcut o judicioasă

individualizare a pedepsei în raport de starea de fapt și datele personale ce o

caracterizează.

Critica va fi examinată în raport de

cazul de casare, prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc.

pen., dar recursul este nefondat, pentru cele ce urmează.

Aplicând inculpatei o pedeapsă

aproape de limita minimă legală, în condițiile în care aceasta chiar dacă nu a

urmărit producerea rezultatului letal, a acceptat producerea, atâta timp cât a

lovit în zona hemitoracelui stâng victima de două ori, folosind un cuțit cu o

lamă de 15 cm și lată de 2,2 cm, instanța de fond a evaluat în egală măsură

pericolul faptei și al făptuitoarei.

Conduita procesuală sinceră, cât și

conduita inculpatei anterior săvârșirii faptei, lipsa antecedentelor penale, au

fost avute în vedere la stabilirea unei pedepse minime.

Aceleași circumstanțe nu pot fi însă

apreciate și pentru reținerea dispozițiilor art. 74 C. pen. și coborârea

pedepsei sub limita minimă legală.

Pe cale de consecință, nu se

constată motive care să justifice o coborâre a pedepsei la limita minimă legală

sau sub această limită, aspect sub care se poate spune că instanțele au

respectat criteriile generale și concrete, prevăzute de art. 72 C. pen., la individualizarea

judiciară a pedepsei.

Examinând hotărârile și din oficiu,

potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., nu se constată nici alte

motive care să conducă la casare, așa încât, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpată se va respinge, ca

nefondat.

În baza art. 385

17

alin.

(4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen., se va deduce din pedeapsa

principală perioada detenției preventive la zi.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen., recurenta inculpată va fi obligată la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpata S.M. împotriva deciziei penale nr. 636/ A din 27

noiembrie 2002 a Curții de Apel Galați.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatei, timpul arestării preventive de la 7 aprilie 2002, la 16 aprilie

2003.

Obligă pe recurentă să plătească

statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

16 aprilie 2003.