ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 869/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 366/P,

pronunțată la data de 23 noiembrie 1999, în dosarul nr. 7331/R/L.C./1999,

Tribunalul Bihor a admis acțiunea formulată de reclamanta, A.M. SA Vașcău,

împotriva pârâtului, F.P.S. București, și a dispus suspendarea plății ratelor

scadente prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare nr. 1444 din 21 noiembrie

1996, până la soluționarea definitivă a litigiului, având ca obiect anularea

certificatului de atestare a dreptului de proprietate, aflat pe rolul

Judecătoriei Beiuș la nr. 2429/1998.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia nr.

227, pronunțată la data de 18 mai 2000, în dosarul nr. 1625/C/2000, a admis

apelul formulat de F.P.S., împotriva acestei sentințe pe care a schimbat-o, în

tot, în sensul că a respins acțiunea reclamantei ca nefondată.

Spre a hotărî astfel, instanța de

apel a apreciat că față de valoarea contractului de vânzare-cumpărare de

acțiuni nr. 1444 din 21 noiembrie 1996, de 5.530.000.000 lei, și valoarea

terenului ce face obiectul acțiunii în anulare, a certificatului de atestare, a

dreptului de proprietate asupra acestuia, de 565.253.000 lei, nu există temei

legal pentru suspendarea plății ratelor aferente contractului de

vânzare-cumpărare acțiuni.

Împotriva deciziei pronunțată în

apel a formulat recurs intimata reclamantă, invocând ca temei de drept al

cererii sale dispozițiile art. 304 pct. 9 și pct. 11 C. proc. civ.

În motivarea recursului s-a arătat

că instanța de apel a apreciat, greșit, probele ce atestă valoarea terenurilor

în discuție, aceasta fiind de 1.672.633.661 lei și nu de 565.253.000 lei, cum

eronat s-a reținut, așa încât cererea de suspendare a plății ratelor, stabilite

prin contractul nr. 1444/1996, este pe deplin justificată, critică ce se

circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 11, în vigoare la

data pronunțării deciziei atacate și redactării recursului.

Succesoarea legală a F.P.S., A.P.A.P.S.,

a solicitat, prin întâmpinarea formulată, respingerea recursului, apreciind ca

fiind fără relevanță, în speță valoarea terenurilor.

Este de observat că recurenta nu a

dezvoltat motivul invocat prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., spre a

putea fi analizat, iar O.U.G. nr. 138/2000 a abrogat pct. 11 al acestui

articol.

Așa fiind, cum potrivit art. 725 alin.

(1) C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică, din momentul

intrării ei în vigoare, și proceselor în curs de judecată începute sub legea

veche, și cum singurul motiv pe care recurenta, A.

M

SA Vașcău, l-a dezvoltat : 304 pct. 11, a fost suprimat

prin evocatul act normativ, Curtea, constatând neîndeplinirea în cauză, a

cerințelor prevăzute de art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ., va respinge, ca

nefondat, recursul formulat de aceasta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta, A.M. SA Vașcău, împotriva deciziei nr. 227 din 18 mai

2000, a Curții de Apel Oradea.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi, 4 martie 2004.