ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2436/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele :

Prin contestația înregistrată la Tribunalul Iași

sub nr. 9718 din 22 iulie 2003, B.V. a solicitat, în contradictoriu cu R.A.T.E.C.

Iași, anularea dispoziției nr. 859 din 26 iunie 2003, prin care i s-a desfăcut

disciplinar contractul de muncă, în temeiul art. 264 lit. f) C. muncii și

reintegrarea în postul ocupat anterior.

Ulterior, prin precizarea de la dosar,

contestatorul a solicitat și plata drepturilor salariale, precum și daune

morale în sumă de 50.000.000 lei.

În susținerea contestației, acesta a arătat că i

s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă, începând cu data de 26 iunie 2003

în timp ce se afla în incapacitate temporară de muncă.

Intimata a formulat întâmpinare și a solicitat

respingerea contestației arătând că, la controlul efectuat de Biroul de

siguranța circulației, contestatorul a fost găsit cu o lipsă în gestiune de

15.000 lei pe care a recunoscut-o, iar la controlul banilor personali a

prezentat suma de 130.000 lei, în timp ce pe foaia de parcurs avea trecută suma

de 150.000 lei. Sub mocheta de pe bordul tramvaiului 110 au mai fost găsite de

către organul de control, un număr de 4 bilete de 10.000 lei compostate,

contestatorul refuzând să dea declarație în fața organului de control. A

considerat abaterea disciplinară extrem de gravă, pentru că prejudiciază imaginea

regiei prin erodarea prestigiului acesteia în fața publicului și generează

călătorilor o stare de disconfort și nesiguranță.

În baza probelor administrate, Tribunalul Iași,

prin sentința civilă nr. 552 din 5 septembrie 2003, a admis în parte contestația

și în consecință: a constatat nulitatea deciziei nr. 859 din 26 iunie 2003 prin

care intimata RATEC Iași a desfăcut contractul de muncă al contestatorului; a

obligat intimata să-l reintegreze pe contestatorul B.V. în postul și funcția

deținute anterior emiterii deciziei de desfacere disciplinară a contractului de

muncă și să-i plătească drepturile salariale de care a fost lipsit, de la 26

iunie 2003 până la data reintegrării efective; a respins cererea

contestatorului privind obligarea intimatei la plata de daune morale.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a

reținut situația de fapt relatată în întâmpinare și a menționat că la data de

12 iunie 2003 intimata a emis decizia nr. 733, prin care a acordat

contestatorului, cu începere de la 16 iunie 2003, un preaviz de 15 zile

lucrătoare, punându-i în vedere să opteze pentru unul din posturile disponibile

din cadrul unității. La 18 iunie 2003 contestatorul a optat pentru unul din posturile

existente la calea de rulare, dar intimata a emis decizia nr. 859 din 26 iunie

2003 prin care a anulat decizia nr. 733 de disponibilizare și i-a desfăcut

acestuia contractul de muncă pentru abateri disciplinare repetate, în temeiul

art. 264 lit. f) C. muncii, coroborat cu art. 66 pct. 67 ROI, măsură luată în

baza constatărilor din referatul încheiat în urma controlului efectuat în 2

iunie 2003, avându-se în vedere și abaterile disciplinare din 14 noiembrie

2002, 20 noiembrie 2002 și 3 martie 2003, sancționate cu diminuarea a 10% din

salariu pe o perioadă de o lună, respectiv, două luni și 3 luni.

A mai reținut tribunalul, pe baza certificatelor

medicale aflate la dosar, că B.V. s-a aflat în concediu medical de la 9 iunie

la 30 iunie 2003, incapacitatea de muncă prelungindu-se până la 31 august 2003,

și a conchis că măsura desfacerii disciplinare a contractului de muncă al

salariatului luată de unitate în perioada incapacității temporare de muncă a

acestuia, este lovită de nulitate absolută. A constatat nulitatea deciziei nr. 859

din 26 iunie 2003 cu consecința reintegrării contestatorului în postul avut

anterior și a obligării RATEC Iași la plata drepturilor salariale de care

acesta a fost lipsit după desfacerea nelegală a contractului de muncă, de la

momentul încetării incapacității temporare de muncă și până la reintegrarea

efectivă.

Intimata a declarat recurs împotriva sentinței,

pe care a criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate și a solicitat casarea

acesteia și menținerea deciziei de desfacere a contractului de muncă.

Fără a invoca vreunul din motivele de casare

prevăzute de art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ., intimata a confirmat că

într-adevăr contestatorul a fost în incapacitate temporară de muncă în perioada

9-30 iunie 2003 și a depus decizia nr. 1023/10046 din 4 august 2003 prin care

conducerea unității a suspendat efectele deciziei nr. 859 din 26 martie 2003,

pentru perioada incapacității temporare de muncă a acestuia. A arătat că după

încetarea incapacității temporare de muncă, decizia de concediere a

contestatorului, emisă în baza dispozițiilor art. 264 lit. f) C. muncii,

urmează să-și producă efectele în vederea cărora a fost emisă și a menținut

susținerile din întâmpinare vizând fondul cauzei.

Recursul este nefondat.

Așa după cum în mod corect a reținut tribunalul în

baza actelor aflate la dosar și a dispozițiilor legale aplicabile în speță,

decizia nr. 859 din 26 iunie 2003, prin care intimata R.A.T.E.C. Iași a

desfăcut disciplinar contractul individual de muncă al vatmanului B.V., în timp

ce acesta se afla în incapacitate temporară de muncă beneficiind de concediu

medical, este lovită de nulitate absolută.

Din certificatele de concediu medical seria AB

nr. 5779370 și 5017247 aflate la dosarul de fond, rezultă că în perioada 9-30

iunie 2003 contestatorul a beneficiat de concediu medical, incapacitatea

temporară de muncă prelungindu-se până la data de 31 august 2003, conform

certificatului de concediu medical seria AB nr. 5146752 aflat la dosar.

Starea de incapacitate temporară de muncă a

contestatorului în perioada desfacerii contractului a fost confirmată în

cuprinsul motivării recursului de către intimată, aceasta necontestând nici un

moment valabilitatea certificatelor de concediu medical.

Potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) C. muncii

concedierea salariaților nu poate fi dispusă pe durata incapacității temporare

de muncă stabilită prin certificat medical conform legii.

Art. 76 din același cod prevede că, este lovită

de nulitate absolută concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzută

de lege.

Prin urmare, măsura desfacerii disciplinare a

contractului individual de muncă al vatmanului B.V., respectiv, concedierea

pentru motive care țin de persoana salariatului, dispusă de angajator (RATEC

Iași) pe durata incapacității temporare de muncă stabilită prin certificat

medical conform legii, deci, cu nerespectarea procedurii prevăzută de lege,

este lovită de nulitate absolută.

În acest context, este de prisos analizarea

motivelor vizând fondul cauzei invocate de recurentă prin menținerea

susținerilor din întâmpinarea formulată la prima instanță.

Decizia nr. 1023 invocată de recurentă prin care

aceasta a suspendat executarea deciziei nr. 859 din 26 iunie 2003 de desfacere

a contractului individual de muncă, pe durata incapacității temporare de muncă

a contestatorului, emisă la 4 august 2003, după formularea contestației, nu

produce efecte juridice, așa încât nu poate fi luată în considerare.

Față de cele menționate, în temeiul art. 312 alin.

(1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de R.A. T.E.C. Iași

împotriva sentinței civile nr. 552 din 5 septembrie 2003 a Tribunalului Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 25 martie 2004.