ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5196/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin sentința civilă nr. 1739 din 25 noiembrie 2003, Judecătoria Miercurea Ciuc a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta D.J. împotriva pârâtului O.C. și a constatat că părțile au dobândit în proprietate comună, anterior încheierii căsătoriei și în timpul acesteia, în cote de 2/5 reclamanta și 3/5 pârâtul, o masă partajabilă având o valoare totală de 27.954.338 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că părțile au început o relație de concubinaj la 1 septembrie 1994, care a fost urmată de căsătoria încheiată la 16 octombrie 1999, și care a fost desfăcută la 18 iunie 2002. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta D.J., solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței civile atacate, în sensul de a se include în masa bunurilor comune partajabile apartamentul situat în Miercurea Ciuc, județul Harghita, autoturismul marca TICO; a se constata contribuția egală a soților la dobândirea tuturor bunurilor comune și a se dispune sistarea stării de indiviziune asupra bunurilor comune prin atribuirea acestora, pârâtului, cu obligarea lui la plata sultei corespunzătoare.

Prin decizia civilă nr. 521/A din 24 iunie 2004 Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, a respins ca tardiv apelul declarat de reclamanta D.(O.)J. Recursul declarat de reclamantă împotriva menționatei decizii a fost înregistrat la Curtea de Apel Târgu-Mureș la data de 27 iulie 2004 și înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 2 august 2004. Prin încheierea nr. 1130 D din Camera de Consiliu de la data de 20 decembrie 2004 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a declinat competența de soluționare a recursului de D.J. împotriva deciziei civile nr. 521 din 24 iunie 2004 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, în favoarea acestei instanțe în temeiul dispozițiilor art. II pct. 3 din Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004, constatând că în raport de obiectul litigiului sunt incidente în cauză prevederile art. 3 pct. 2 1 C. proc.

civ., astfel cum, a fost modificat prin O.U.G. nr. 65 din 9 septembrie 2004 aprobată prin Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004. Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, prin decizia nr. 146/R din 15 februarie 2005 a declinat în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de soluționare a recursului și în consecință, a constatat ivit un conflict negativ de competență, motiv pentru care dosarul a fost înaintat în vederea unui regulator de competență. Curtea constată că nu există conflict negativ de competență pentru următoarele considerente: Potrivit art. 20 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competență, când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeași pricină.

Din cuprinsul art. 22 din același cod, rezultă că regulatorul de competență se dă de către instanța superioară comuna instanțelor aflate în conflict. Textul nu reglementează situația în care conflictul negativ de competență s-ar ivi între Înalta Curte de Casație și Justiție și o instanță inferioară, presupunând că instanța superioară este cea de a doua instanță care își declină competența, situație, în care, hotărârea sa ar avea un dublu caracter, respectiv, de hotărâre declinatorie de competență și în același timp, regulator de competență. În speță, prima instanță care și-a declinat competența de soluționare a recursului este Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce, înseamnă că problema competenței materiale a fost rezolvată în mod obligatoriu pentru instanța de trimitere, ea neputând genera un conflict negativ de competență.

În consecință, se va trimite cauza Curții de Apel Târgu-Mureș pentru continuarea judecății recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Trimite cauza spre soluționare a recursului la Curtea de Apel Târgu-Mureș. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 iunie 2005.