ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5419/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Contestatorul S.C. a formulat, în

temeiul Legii nr. 10/2001 contestație împotriva dispoziției nr. 4587 din 19

iunie 2003 emisă de Primarul Municipiului Ploiești prin care i-a fost respinsă

cererea de restituire în natură a terenului situat în Ploiești, județul

Prahova, trecut în proprietatea statului în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974.

Prin sentința nr. 1105 din 7

noiembrie 2003, pronunțată de Tribunalul Prahova, secția civilă, a fost

respinsă contestația.

Apelul declarat de contestator

împotriva sentinței a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 263 din 5

februarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția civilă.

Împotriva sus menționatei decizii a

declarat recurs contestatorul, încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 9 și

10 C. proc. civ., susținând în esență că, terenul revendicat nu cade sub

incidența prevederilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, că cererea formulată în

temeiul acestei legi i-a fost respinsă, că terenul a fost preluat de stat

conform art. 30 din Legea nr. 58/1974, fără a fi acordate despăgubiri, contrar

art. 48

1

C. civ. și că, în speță, sunt aplicabile prevederile Legii

nr. 10/2001.

Recursul este nefondat.

Terenul revendicat a aparținut

autoarei contestatorului, I.S., al cărei moștenitor testamentar este acesta,

conform certificatului de moștenitor nr. 1915 din 19 noiembrie 1979, emis de

Notariatul de stat județean Prahova și a fost trecut în proprietatea statului,

în temeiul art. 30 din Legea nr. 58/1974, măsură ce nu era condiționată de

plata unor despăgubiri.

Conform art. 36 alin. (3) din Legea

nr. 18/1991, republicată, terenurile atribuite în folosință, ca efect al

preluării în condițiile dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974, trec în

proprietatea titularilor dreptului de folosință a terenului, atribuire ce se face,

potrivit alin.8 al aceluiași articol, prin ordinul prefectului.

Așa cum rezultă din considerentele

deciziei nr. 1365 din 17 iunie 2002, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția

civilă, contestatorul din prezenta cauză nu a formulat plângere împotriva

modului de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate, urmare

cererii pe care a formulat-o în baza Legii nr. 18/1991.

În conformitate cu prevederile art. 8

alin. (1) din Legea nr. 10/2001, nu intră sub incidența acestei legi terenurile

al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Or, așa cum s-a arătat, regimul

juridic al terenului revendicat este reglementat prin Legea nr. 18/1991, fiind

lipsită de relevanță soluția pronunțată de instanța investită cu soluționarea

cererii de constatare a nulității parțiale a titlului de proprietate nr. 72088/1997.

În consecință, recursul urmează a fi

respins ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

ca nefondat, recursul declarat de reclamantul S.C. împotriva deciziei nr. 263

din 5 februarie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 iunie 2005.