ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3676/2005

Asupra recursurilor de față ; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele : La data de 13 octombrie 2003, F.E. a chemat în judecată RA A.P.P.S. București prin M.F.P. cerând anularea dispoziției nr. 308 din 30 septembrie 2003 privind imobilul din București, și obligarea pârâților ca, printr-o nouă dispoziție, să-i restituie în natură, în baza Legii nr. 10/2001, bunul solicitat. Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin sentința nr. 137 din 10 februarie 2004, a admis acțiunea așa cum a fost formulată. Curtea de apel București, secția a VII-a civilă și litigii de muncă, prin decizia nr. 379 din 26 mai 2004, a respins, ca nefondate, apelurile pârâților, cu motivarea că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 2 lit. d) și art. 7 din Legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei decizii pârâții au declarat recurs bazat pe motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în dezvoltarea căruia au arătat, în esență, că imobilul din litigiu a fost preluat către stat în baza Decretului nr. 224/1954, pentru neplata impozitelor și că nu există probe administrate în sensul că neplata s-ar datora unor motive independente de voința proprietarului. Au cerut respingerea acțiunii. Recursurile sunt nefondate. Din examinarea prevederilor art. 2 lit. d) din Legea nr. 10/2001 și a pct. 2.4. din Normele aprobate prin H.G. nr. 498/2003, rezultă că incidența acestor texte de lege este condiționată de proba certă că neplata impozitelor este consecința unor măsuri abuzive impuse de stat datorită cărora drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate.

Or, în speță, din probatoriul administrat în fața instanțelor de fond rezultă că datorită măsurilor abuzive impuse de stat, reclamanta a fost evacuată forțat din imobil, situație în care a pierdut posesia bunului și orice posibilitate da a-i culege fructele civile necesare plății impozitelor. Totodată a fost constrânsă să închirieze , în condiții precare și de certă diminuare a veniturilor, o altă locuință. Așa fiind, cu temei și în mod judicios, a fost admisă acțiunea, considerent pentru care recursurile vor fi respinse, cu obligarea pârâților recurenți de a-i restitui reclamantei, în baza art. 274 C. proc. civ. cheltuielile de judecată din recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate recursurile declarate de RA A.P.P.S. București și de M.F.P. împotriva deciziei nr. 379/A din 26 mai 2004 a Curții de Apel București, secția a VII-a comercială și de litigii de muncă. Obligă pe fiecare recurent la câte 10 milioane lei cheltuieli de judecată în recurs către F.E. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2005.