ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7463/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7463/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față constată. După un prim ciclu procesual, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin sentința civilă nr. 549 din 1 iunie 2004 pronunțată în dosarul nr. 4213/2003, a admis acțiunea formulată de reclamanta D.F. la 6 martie 2000, în contradictoriu cu pârâții Municipiul București și Universitatea națională de artă teatrală și cinematografică I.L.Caragiale; a admis cererea de intervenție formulată de D.L. și a obligat pârâtele să lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în București. Tribunalul a reținut, în luarea hotărârii menționate, că reclamanta și soțul său D.M., în prezent decedat, au dobândit în proprietate, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 7224 din 16 iulie 1979, apartamentul revendicat, compus dintr-o cameră și dependințe.
Apartamentul a trecut în proprietatea statului, conform adresei nr. 921 din 12 octombrie 2000 emisă de SC T.A. SA în baza Decretului de expropriere nr. 217/1989. Prin acest decret au fost expropriate mai multe terenuri și construcții, printre care și garsoniera proprietatea reclamantei, în vederea realizării unui număr de 4519 apartamente. Din raportul de expertiză tehnică judiciară a reținut tribunalul că imobilul revendicat de reclamantă și intervenientă (succesoare a tatălui său, D.M., numerotat în prezent cu nr. 801 este același cu imobilul care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 7224/1979, numerotat la acea dată cu nr. 210. Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, prin decizia civilă nr. 2396A din 10 noiembrie 2004 a respins ca nefondat apelul pârâtului Municipiul București pentru considerentele ce succed.
Reclamanta a fost expropriată în baza Decretului de expropriere nr. 217/1985 fără însă a se fi îndeplinit condițiile prevăzute de art. 35 din Constituție, în sensul că scopul pentru care s-a făcut exproprierea nu s-a realizat. Garsoniera nu a fost demolată și în locul ei nu s-au realizat locuințele și dotările comerciale și tehnico-edilitare pentru care s-a aprobat decretul de expropriere. Se mai arată că reclamanta nu a fost despăgubită în prealabil, fapt ce rezultă din adresa nr. 6805 din 7 decembrie 2001 a Consiliului General al Municipiului București și, în consecință, statul nu are un titlu legal asupra imobilului revendicat.
Curtea a constatat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 9, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 10/2001 nu sunt aplicabile întrucât Curtea Supremă de Justiție, prin Decizia nr. 121/2003, pronunțată în primul ciclu procesual al dosarului, a statuat revocabil că în cauză sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun (art. 480-481 C. civ.) și nu cele ale legii speciale, Legea nr. 10/2001. Împotriva deciziei declarat recurs apelantul-pârât municipiul București. Prin motivele de recurs, întemeiate în baza dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este criticată hotărârea pentru cele ce urmează: imobilul a trecut în proprietatea statului prin puterea legii, cu titlu valabil, respectiv Decretul nr. 217/1989 și că dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 pot fi aplicabile numai imobilelor expropriate după intrarea în vigoare a acestei legi.
Recursul este nefondat. Potrivit dispozițiilor art. 481 C. civ. proprietatea poate fi cedată numai pentru cauză de utilitate publică și cu o prealabilă și justă despăgubire. Scopul decretului de expropriere, în baza căruia apartamentul ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. 7224/1979 a fost acela de a fi realizat un număr de 4519 apartamente precum și a dotărilor comerciale și tehnico-edilitare aferente ansamblurilor de locuințe din B-dul V.S., între P.U. și P.C. Cauza de utilitate publică nu a fost atinsă întrucât apartamentul nu a fost demolat, astfel cum rezultă din raportul de expertiză tehnico judiciară efectuat în cauză, raport de expertiză ce a constatat identitatea dintre imobilul revendicat și cel existent în teren la un alt număr poștal decât cel inițial.
Expropriatorul nu a îndeplinit nici cea de-a doua condiție stipulat în art. 481 C. civ. (dreaptă și prealabilă despăgubire) pentru ca imobilul să fie trecut în proprietatea statului în mod valabil. Astfel, din adresa cu nr. 68057 din 7 decembrie 2001 emisă de Consiliul general al municipiului București, rezultă preluarea garsonierei fără plata despăgubirii cerută de legiuitor. Cum trecerea în patrimoniul statului a bunului revendicat s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale mai sus arătate, corect a reținut instanța de apel că reclamanta are câștig de cauză în baza dispozițiilor art. 480 C. civ. Criticile referitoare la neaplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 33/1994 sunt străine cauzei câtă vreme instanțele, conformându-se dispozițiilor obligatorii ale deciziei date de Curtea Supremă de Justiție, a soluționat pricina în baza dispozițiilor de drept comun, art. 480-481 C. civ.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul municipiul București prin Primarul General împotriva deciziei nr. 2396/A din 10 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.