ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1434/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1434/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin hotărârea nr. 1950 din 29 octombrie 2009
a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a stabilit faptul că judecătorii
și procurorii în funcție nu pot participa la concursul de admitere în magistratură,
organizat potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
Prin hotărârea ce face
obiectul cauzei, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a arătat că judecătorii
și procurorii în funcție nu pot participa la concursul de admitere în magistratură,
atâta timp cât art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 folosește termenul de „foștii”
judecători și procurori.
Astfel, s-a statuat că
textul de lege stabilește strict și limitativ categoriile de persoane care pot participa
la concursul de admitere în magistratură și nu poate fi extins prin analogie și
la alte categorii, și ca urmare nici la categoria judecătorilor și procurorilor
stagiari.
Pe de altă parte, Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că scopul declarat al concursului
organizat în condițiile art. 33 alin. (1) este numirea în magistratură în vederea
ocupării locurilor rămase vacante, scop care nu se mai regăsește în privința persoanelor
deja numite în magistratură.
Împotriva acestei hotărâri
a declarat recurs N.G.D.
În motivele de recurs
s-a susținut că hotărârea nr. 1950 din 29 octombrie 2009 are caracter discreționar,
întrucât prin aceasta s-a creat o situație juridică diferită de cea existentă în
momentul depunerii candidaturilor, de natură a îngreuna situația candidaților.
A precizat recurentul
că hotărârea a instituit o interdicție, pentru magistrații în funcție, de a participa
la examenul de promovare, respingându-se candidaturile magistraților în funcție.
Recurentul a motivat că
prin hotărârea ce face obiectul anulării s-a realizat o modificare a condițiilor
de participare la examenul de admitere în magistratură aplicabile în practica anterioară
a Consiliul Superior al Magistraturii.
S-a arătat că prin soluția
adoptată s-a creat magistraților stagiari un regim juridic discriminatoriu, mai
greu decât acela de care ar fi beneficiat dacă nu ar fi urmat cursurile Institutului
Național al Magistraturii și dacă și-ar fi păstrat funcția juridică deținută anterior,
care după 5 ani le-ar fi permis să susțină examenul de admitere în magistratură
pe post definitiv.
S-a invocat cauza Smokovitis
contra Greciei, în cadrul căreia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat
că deși pe parcursul unui proces a apărut o lege de interpretare cu valoarea retroactivă,
jurisprudența instanțelor interne a creat reclamanților o speranță legitimă, care
le-ar fi dat dreptate, așa cum era înțeleasă chestiunea înainte de aplicarea legii,
orice altă interpretare constituind o ingerință în dreptul garantat de art. 1 din
Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Din examinarea cauzei,
Înalta Curte reține:
Situația de fapt
Prin hotărârea nr. 1950
din 29 octombrie 2009 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit că
judecătorii și procurorii în funcție nu pot participa la concursul de admitere organizat
potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.
Legislația aplicabilă
Legea nr. 303/2004,
art. 33
.
-
(1)
Pot fi numiți
în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la
art. 14 alin. (2), foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea
din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87
alin. (1), avocații, notarii, asistenții judiciari, consilierii juridici, personalul
de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii
superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au
îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației
Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții
de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al
Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice
din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații asistenți de
la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu o vechime în specialitate de cel puțin
5 ani
.
Analiza textului
de lege cu incidență în materie relevă că pot participa la concurs, în vederea numirii
în magistratură, foștii judecători și procurori și alte categorii care au practicat
o profesie juridică, expres și limitativ indicate în art. 33 alin. (1) din Legea
nr. 303/2004.
În categoriile
de personal cu pregătire juridică enumerate în art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004
nu sunt prevăzuți judecătorii și procurorii în funcție, ci numai foștii judecători
și procurori.
Prin hotărârea
nr. 1950/2009 nu s-a creat o situație juridică diferită de cea existentă în momentul
depunerii candidaturilor, ci numai s-a explicat de ce aceste candidaturi vor fi
respinse, hotărârea având caracter de principiu și fiind în deplină concordanță
cu textul legii în vigoare la data depunerii candidaturilor.
Așa cum s-a
arătat mai sus textul art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu a prevăzut numirea
în magistratură, pe bază de concurs a magistraților în funcție.
Scopul participării
la concurs îl constituie numirea în magistratură, ori o persoană care este deja
numită în magistratură nu se mai înscris în ipoteza normei de drept.
Deși s-a invocat
existența unei practici anterioare contrare a Consiliului Superior al Magistraturii,
totuși nu s-au formulat exemplificări în acest sens.
În ceea ce
privește crearea regimului juridic discriminatoriu, prin neadmiterea magistraților
stagiari la concursul de numire în magistratură, Înalta Curte arată că hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii reia prevederile legale fără a adăuga la acestea,
fără a le altera în vreun fel conținutul și astfel nu a creat o situație juridică
nouă, diferită de cea din lege.
Hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii este legală pentru că este adoptată cu respectarea
întocmai a legii care reglementează domeniul analizat, respectiv art. 33 alin.
(1) din Legea nr. 303/2004, norma legală fiind clară și precisă.
În ceea ce
privește cererea de aplicare a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
respectiv a celor statuate în cauza Smokovitis contra Greciei, în sensul că o lege
de interpretare cu valoarea retroactivă constituie o ingerință în dreptul garantat
de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind
speranța legitimă, Înalta Curte precizează că:
Hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii nu are valoare retroactivă întrucât nu interpretează
în alt sens textul de lege, ci numai reia prevederile legii în vigoare la data depunerii
candidaturii, norme legale care reglementează numirea în funcția de judecător și
care enumeră limitativ categoriile de profesii juridice ce pot participa la concursul
de numire în magistratură, între acestea nefiind înscrisă categoria magistraților
în funcție.
Așadar, la
data când reclamantul a depus candidatura, legislația care reglementa numirea în
profesia de judecător sau procuror, nu crea premisa participării la concursul de
numire în magistratură, a judecătorilor sau procurorilor aflați în funcție și ca
urmare nu s-a încălcat nicio speranță legitimă.
Recurentul
tinde la modificarea normei de drept, dar o astfel de competență nu aparține nici
Consiliului Superior al Magistraturii și nici instanței de judecată, care nu se
pot transforma în legislatori pozitivi, prin crearea unei noi reguli de drept.
Având în vedere
considerentele de mai sus, recursul declarat de
N.G.D. împotriva hotărârii nr. 1950 din
29 octombrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se va respinge,
hotărârea fiind legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat
de N.G.D. împotriva hotărârii nr. 1950 din 29 octombrie 2009 a Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 12 martie 2010.