ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 873/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 873/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Recurentul Z.G.C. a formulat recurs
împotriva Hotărârii P.C.S.M. nr. 1950/2009.
În motivarea cererii de recurs s-a
arătat că s-a înscris la examenul de admitere în magistratură din data de 15
noiembrie 2009, solicitând luarea în considerare a funcției de cadru didactic
în învățământul juridic superior acreditat, însă a fost declarat respins în
urma verificării condițiilor de participare.
Recurentul apreciază că prin această
hotărâre se adaugă la lege, în condițiile în care se modifica condițiile de
participare la examenul de admitere în magistratură.
m
ai mult, Hotărârea nu face
distincție între candidații care se prevalează de funcția de magistrat pentru a
fi admiși la concurs și candidații care aveau și calitatea de cadru didactic în
învățământul juridic superior acreditat și care se prevalează de această
funcție pentru a fi admiși la concurs, iar nu de aceea de magistrat.
C.S.M. a formulat întâmpinare și a
invocat, mai întâi, excepția inadmisibilității recursului.
Sub acest aspect se arată că
recurentul nu are la îndemână calea de atac special reglementată de
dispozițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 pentru că hotărârea
atacată nu intră în sfera de incidență a acestor dispoziții.
Pornind de la faptul că Hotărârea nr.
1950/2009 este dată în interpretarea unei dispoziții legale, respectiv a art. 33
alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și de la definiția actului administrativ,
cuprinsă în art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, intimatul
consideră că actul atacat are natura unui act administrativ unilateral cu
caracter normativ și recurenta are posibilitatea atacării acestuia în
condițiile Legii nr. 554/2004 și nu ale art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004.
Pe fond, s-a solicitat respingerea
recursului ca nefondat.
A fost atașată Hotărârea P.C.S.M. nr.
1950/2009.
Examinând actele și lucrările
dosarului din perspectiva excepției de inadmisibilitate invocată și susținută
de intimat, în sensul că Înalta Curte nu este competentă să soluționeze cauza,
instanța reține următoarele:
Intimatul își motivează excepția
precizând că hotărârea atacată de recurent, respectiv Hotărârea nr. 1950 a
Plenului C.S.M. este dată în interpretarea unor dispoziții legale, respectiv a
prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor
și procurorilor republicată, cu modificările și completările ulterioare.
A mai susținut, că potrivit art. 2 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, cu
modificările ulterioare, hotărârea a cărei anulare se solicită are natura unui
act administrativ unilateral cu caracter normativ emis de o autoritate publică,
în vederea organizării, executării legii sau a executării în concret a legii,
care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
Calificând excepția invocată de
intimat ca fiind excepție de necompetență materială a instanței supreme, Înalta
Curte apreciază că judecătorii și procurorii în funcție nu pot participa la
concursul de admitere în magistratură, iar hotărârea recurată vizează
drepturile judecătorilor și procurorilor, fiind incidente în acest caz
dispozițiile art. 29 alin. (5) și (7) din Legea nr. 317/2004, republicată.
Pe cale de consecință, aceste
hotărâri pot fi atacate cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
După examinarea motivelor de recurs,
a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul
pentru următoarele considerente:
Recurentul Z.G.C. este judecător
stagiar la Judecătoria Bozovici.
S-a înscris la concursul pentru
intrare în magistratură organizat în condițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, din data de 15
noiembrie 2009.
În legătură cu participarea la un
asemenea concurs a judecătorilor și procurorilor, în funcție, s-a emis de către
Plenul C.S.M., Hotărârea nr. 1950/2009 prin care s-a stabilit că aceștia nu pot
participa la concursul de admitere în magistratură organizat potrivit art. 33 alin.
(1) din Legea nr. 303/2004, republicată.
În considerentele hotărârii, plecând
de la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, Plenul C.S.M. a reținut că
dispoziția legală permite participarea la concurs doar a foștilor judecători și
procurori și nu este reglementată o astfel de posibilitatea pentru actualii
judecători sau procurori.
Chiar foștii judecători sau
procurori pot participa la concursul de admitere numai dacă această calitate
le-a încetat din motive neimputabile acestora.
Această concluzie s-ar impune și din
perspectiva scopului declarat al acesteia, numirea în magistratură, care nu
poate fi realizată în privința persoanelor care deja sunt numite în
magistratură.
Această hotărâre a fost atacată de
către recurentul Z.G.C., dar criticile aduse în cadrul acestei căi de atac sunt
nefondate.
Recurentul susține că s-a înscris la
concursul de admitere în magistratură având în vedere că îndeplinește condiția
vechimii de 5 ani în specialitate juridică, însă, nu precizează că îndeplinește
funcția de judecător la Judecătoria Bozovici, fiind absolvent al I.N.M.
Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată, cu
modificările și completările ulterioare „pot fi numiți în magistratură, pe bază
de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foștii
judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile,
personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocații,
notarii, asistenții judiciari, consilieri juridici, personalul de probațiune cu
studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare,
grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții
de specialitate juridică în aparatul P., A.P., G., C.C., A.P., C.C., Consiliul Local
din I.C.J.A.R. și I.R.D.O., cadre didactice din învățământul juridic superior
acreditat, precum și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și
Justiție cu o vechime de cel puțin 5 ani”.
Pentru că au existat situații
identice cu acea a recurentului, respectiv când judecători sau procurori în
funcție s-au înscris la concursul de intrare în magistratură, Plenul C.S.M. a
procedat la interpretarea acestui text și a apreciat, în mod legal, că nu se
poate admite participarea acestor la un concurs organizat potrivit art. 33 alin.
(1) din Legea nr. 303/2004.
Printr-o asemenea interpretare nu se
poate considera că se încalcă prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din
Constituție pentru că situația recurentului nu este aceeași cu a celorlalți
judecători sau procurori în funcție.
Chiar dacă la momentul formulării
cererii de participare la concursul de admitere în magistratură, recurentul era
judecător stagiar, nu se poate considera că acesta nu era admis deja, în
magistratură.
Or, scopul unui concurs organizat
potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 este tocmai acela de a ocupa
locurile vacante din magistratură, scop care nu este realizat dacă s-ar permite
participarea la un asemenea concurs a celor care sunt judecători și procurori
în funcție, fie chiar și stagiari.
Procurorii și judecătorii în
funcție, inclusiv cei stagiari, dacă doresc să schimbe parchetul sau instanța
la care funcționează, au posibilitatea formulării unor cereri de transfer sau
delegare unde pot invoca motivele care să ducă la admiterea cererii.
Textul de lege indicat stabilește
strict și limitativ categoriile de persoane care pot participa la concursul de
admitere în magistratură în condițiile art. 33 alin. (1) și nu poate fi extins
prin analogie și la alte categorii, deci nici categoriei judecătorilor și
procurorilor stagiari, din care face parte și recurentul.
Așa cum în mod corect a susținut
intimatul prin întâmpinare, nu poate fi reținută ca o critică de nelegalitate a
hotărârii recurată nici susținerea potrivit cu care, actul administrativ atacat
nu face nicio distincție între candidații care se prevalează de funcția de
magistrat și cei
care au și calitatea de
cadru didactic în învățământul juridic superior, în condițiile în care
hotărârea a fost
dată în interpretarea dispozițiilor art. 33 alin. (I)
din Legea nr. 303/2004 privind
statutul
judecătorilor și procurorilor și stabilește sfera persoanelor care se pot
prevala
de aceste prevederi.
Față de cele expuse, recursul a fost
respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția inadmisibilității
recursului, invocată de C.S.M.
Respinge recursul declarat de Z.G.C.
împotriva
h
otărârii nr. 1950/2009
a Plenului C.S.M., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 17 februarie 2010.