ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2896/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2896/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 113/F-C din 26 mai 2010, Curtea
de Apel Pitești, secția
comercială, de contencios administrativ și
fiscal, a respins, ca inadmisibilă, acțiunea prin care reclamanta I.T.N., în
contradictoriu cu pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul
Național al Magistraturii, Comisia de corectare și Comisia de soluționare a
contestațiilor din cadrul Consiliului
Superior
al Magistraturii și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării,
solicita
anularea borderourilor conținând notele acordate de corectori reclamantei la
concursul de admitere în magistratură organizat la data de 19 martie 2005,
obligarea pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii să valideze acest
concurs în ceea ce o privește pe reclamantă și să-i plătească acesteia
drepturile salariale de care a fost lipsită pe perioada 25 mai 2005 și până în
prezent. Prin aceeași sentință, a fost respinsă acțiunea reclamantei formulată
împotriva Ministerului Justiției, ca fiind introdusă împotriva unei persoane
fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a
pronunța această soluție instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Actele
contestate, respectiv borderourile de notare, nu sunt acte administrative, în
sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, întrucât
nu sunt emise de o autoritate publică și nu creează o situație juridică nouă,
ci constituie acte premergătoare emiterii hotărârii de validare a concursului,
act administrativ aparținând Consiliului Superior al Magistraturii,
pe care reclamanta trebuia să-1 conteste, însă a
preferat să rămână în pasivitate.
Mai mult decât atât, reține prima instanță,
reclamanta nu a făcut dovada
îndeplinirii procedurii prealabile, care,
potrivit art. 7 alin. (1) din actul normativ susmenționat, este obligatorie și
nu poate fi efectuată mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului, termen
care este de prescripție.
In ce privește
excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției,
instanța de fond a reținut că aceasta este întemeiată, în
considerarea prevederilor art. 13 și art. 15
alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind
Statutul judecătorilor și
procurorilor, care instituie atribuții în privința organizării și desfășurării
concursului de admitere în magistratură în sarcina Consiliului Superior al
Magistraturii și Institutului Național de Magistratură iar nu a Ministerul
Justiției.
Împotriva
acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs
reclamanta, susținând, în esență, că în mod greșit a reținut instanța de fond
lipsa caracterului administrativ al actului contestat și neîndeplinirea
procedurii prealabile.
Examinând
sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile
invocate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză,
inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Curtea constată că
recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit
prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ
nr. 554/2004, constituie „act administrativ - actul unilateral cu caracter
individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori
a organizării executării legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi
juridice".
In cauză, așa
cum corect a reținut și instanța de fond, borderourile conținând notele
acordate de corectori recurentei-reclamante la concursul de admitere în
magistratură organizat la data de 19 martie 2005, ce sunt contestate în cauză,
nu constituie acte administrative, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 554/2004, mai sus citat, acestora
lipsindu-le caracterul de autoritate și,
deci, aptitudinea de a produce,
prin ele însele, efecte juridice.
Documentele
contestate de recurenta-reclamantă sunt acte premergătoare Hotărârii Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 196 din 25 mai 2005, prin care au fost validate
rezultatele finale a concursului de admitere în
magistratură din 19 martie 2005, acesta fiind actul administrativ de
autoritate,
creator de efecte juridice, a cărui contestare putea conduce
la analizarea inclusiv a legalității actelor premergătoare emiterii sale; cum
acest act nu a fost contestat de către recurenta-reclamantă, în mod corect a
reținut instanța de fond că acțiunea sa este inadmisibilă.
Întrucât
argumentul principal al respingerii cererii de chemare în judecată a fost cel
referitor la neîntrunirea de către actele contestate a elementelor ce
caracterizează actul administrativ, astfel cum acesta este definit la art. 2
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, aspect care, potrivit art. 137 alin.
(1) C. proc. civ.
, prevalează și face de
prisos analizarea altor aspecte ale cauzei, problema neîndeplinirii procedurii
prealabile nu va mai fi analizată în recurs, ea
fiind, de altfel,
reținută de către instanța de fond numai în mod subsidiar.
Față de cele
arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată,
ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge
recursul declarat de reclamanta I.T.N. împotriva sentinței nr. 113/F-C din 26
mai 2010 a Curții de Apel Pitești, secția
comercială,
de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai
2011.