ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2937/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2937/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea
înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția de contencios administrativ
și fiscal, reclamanta I.T.N. a chemat în judecată pe pârâtul Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicitând instanței ca prin
hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună, în temeiul Legii nr. 544/2001,
obligarea pârâtului să-i permită consultarea și eliberarea de copii xerox -
conform cu originalul - de pe dosarul de concurs, susținut de aceasta în data
de 13 martie 2009 – de pe următoarele acte: lucrările întocmite de aceasta la
proba scrisă, baremul de corectare, borderoul cu notele obținute la proba
scrisă, procesele-verbale întocmite la finalul probei scrise susținută de
reclamantă.
Pârâtul Parchetul de
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare în care a
solicitat respingerea acțiunii, în principal, ca tardiv formulată iar, în
subsidiar, ca nefondată.
Curtea de Apel
Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 193
din 10 septembrie 2010, a respins ca tardiv formulată cererea de comunicare a
baremului de corectare, a borderoului cu notele obținute la proba scrisă, a
proceselor-verbale întocmite la finalul probei scrise susținută de reclamantă
și ca lipsită de interes cererea de comunicare a lucrărilor întocmite la proba
scrisă.
Pentru a pronunța o
asemenea soluție, prima instanță a reținut următoarele:
1) Informațiile
solicitate de reclamantă se încadrează în ipoteza reglementată de art. 2 din
Legea nr. 544/2001.
Conform art. 22 din
această lege, în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile
sale, prevăzute de lege, aceasta poate face plângere în termen de 30 de zile de
la data expirării termenului prevăzut de art. 7 din același act normativ, care
este de maximum 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de
dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența
solicitării.
La data de 15 aprilie
2010, reclamanta a solicitat pârâtului eliberarea de copii xerox de pe dosarul
de concurs, motiv pentru care trebuia să sesizeze instanța de contencios
administrativ cu cererea de chemare în judecată cel mai târziu până la data de
15 iunie 2010. În speță, cererea a fost înregistrată la data de 24 iunie 2010,
cu depășirea termenului reglementat de art. 22 din Legea nr. 544/2001.
2) Cererea de
comunicare a lucrărilor întocmite la proba scrisă de către reclamantă este
lipsită de interes, în condițiile în care aceste acte au fost depuse în dosarul
nr. 2589/2/2009 al Curții de Apel București având ca obiect anularea
concursului din data de 13 martie 2009.
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs reclamanta I.T.N., care a solicitat modificarea sa,
în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea căii de
atac, încadrată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a susținut faptul că sentința contestată este lipsită de temei legal,
fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
În dezvoltarea
acestui motiv de recurs se arată de către recurentă faptul că în mod greșit
prima instanță a reținut că cererea sa de consultare și comunicare a lucrărilor
scrise de la concursul din data de 13 martie 2009 este lipsită de interes,
atâta timp cât nu există dovada că a luat cunoștință de acestea.
Intimatul Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare în care
a solicitat respingerea recursului (filele 7-9 dosar).
La termenul de
judecată din data de 20 mai 2011, Înalta Curte a pus în discuția părții
prezente motivul de recurs de ordine publică, reglementat de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., în raport de obiectul cererii deduse judecății și de temeiul juridic al acesteia.
Susținerile
intimatului pe acest motiv de ordine publică au fost consemnate în practicaua
deciziei, care face parte integrantă din aceasta.
Analizând sentința
atacată, în raport cu criticile formulate, cât și cu motivul de ordine publică
invocat, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat pentru considerentele
care vor fi expuse în continuare.
Obiectul cererii
deduse judecății îl reprezintă comunicarea unor informații de interes public,
respectiv lucrările întocmite de reclamantă la proba scrisă, baremul de
corectare, borderoul cu notele obținute la proba scrisă, procesele-verbale
întocmite la finalul probei scrise susținută de reclamantă la concursul din 13
martie 2009, în temeiul Legii nr. 544/2001.
Potrivit art. 22 din
această lege, în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile
sale, prevăzute de lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios
administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a
cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice
(…).
Ca atare, competența
de soluționare a cauzei recurentei-reclamante în primă instanță aparține
tribunalului și cu curții de apel.
Pe cale de
consecință, constatând că este fondat motivul de recurs prevăzut de art. 304
pct. 3 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ.,
coroborat cu art. 20 și art. 28 din Legea nr. 554/2004, modificată, va admite
recursul, va casa sentința atacată, în sensul că va trimite cauza spre
competentă soluționare la Tribunalul Argeș, secția de contencios administrativ
și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de I.T.N.
împotriva sentinței nr. 193/F-CONT din 10 septembrie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal .
Casează sentința atacată și
trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Argeș, secția contencios
administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 20 mai 2011.