ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3203/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3203/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin cererea
înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru
cauze cu minori și familie, la 27 ianuarie 2010, sub nr. 9839/2/2009, revizuentul
M.P.N.G. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 1312 din 14 octombrie 2009
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze
cu minori și familie, în temeiul art. 322 pct. 2 și 7 C. proc. civ.
Prin decizia civilă
nr. 63 din 20 mai 2010, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și
pentru cauze cu minori și familie, a respins cererea de sesizare a Curții
Constituționale, ca inadmisibilă; a respins cererea de revizuire întemeiată pe
dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ.; a admis excepția necompetenței
materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect
revizuirea deciziei civile nr. 1312/2009 pronunțată de Curtea de Apel București,
secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, întemeiată pe
dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în favoarea Înaltei Curți de
Casație și Justiție, pe rolul căreia cauza a fost înregistrată sub nr.
9839/2/2009.
Examinând cererea de
revizuire cu care a fost învestită, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,
instanța constată următoarele:
Cu ocazia
dezbaterilor, la termenul din 20 mai 2010, în fața Curții de Apel București, secția
a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, la solicitarea instanței,
revizuentul M.P.N.G. a precizat că hotărârile în legătură cu care înțelege să
invoce dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. sunt decizia civilă nr. 1188
din 18 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă;
sentința civilă nr. 1782 din 13 martie 2003 pronunțată de Judecătoria
Sectorului 3 București, și decizia civilă nr. 2044/2007 pronunțată de Curtea de
Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie.
Cu ocazia
dezbaterilor, la termenul din 24 martie 2001, Înalta Curte de Casație și
Justiție a pus în discuție excepția admisibilității cererii de revizuire,
excepție întemeiată, pentru următoarele considerente:
Revizuirea, în
temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este admisibilă doar dacă sunt întrunite
cumulativ următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești
definitive și potrivnice, date în dosare deosebite; existența triplei
identități de părți, obiect și cauză, și ca în cel de-al doilea proces să nu se
fi invocat excepția puterii lucrului judecat, sau, dacă a fost ridicată aceasta
să nu fi format obiect de dezbatere.
Revizuirea pentru
contrarietate de hotărâri își are suportul logic în respectarea puterii
lucrului judecat și conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunțate
cu încălcarea acestui principiu.
În speță, se constată
că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, pentru însăși
admisibilitatea cererii de revizuire și anume ca între hotărârile pretins a fi
contradictorii să existe identitate de părți, obiect și cauză, și ca acestea să
fie pronunțate în dosare deosebite.
Astfel, hotărârea a
cărei revizuire se solicită s-a pronunțat în litigiu având ca obiect anularea
Dispoziției nr. 6724 din 8 noiembrie 2006 emisă de Primăria municipiului
București, părți fiind M.P.N.G., Municipiul București, prin primarul general, A.V.,
și Directorul Direcției Juridic Contencios și Legislație, A.I., în temeiul art.
969, art. 1075, art. 1171, art. 1336, art. 1337 C. civ., iar decizia civilă nr.
1188 din 18 iunie 2008 pronunțată de a Tribunalul București, secția a IV-a
civilă, a fost pronunțată între aceleași părți, pentru același obiect și aceeași
cauză, însă în același dosar cu decizia a cărei revizuire se solicită,
respectiv în primul ciclu procesual.
În litigiul
soluționat prin sentința civilă nr. 1782 din 13 martie 2003 pronunțată de
Judecătoria Sector 1 București, părți au fost B.A.I.S. B.L., Municipiul București,
prin primarul general, SC H.N. SA, M.N.G. și M.T., și a avut ca obiect
constatarea nulității absolute a titlului statului asupra apartamentului nr. 66
situat în București, sector 1, în temeiul Legii nr. 213/1998, art. 480 și art.
1337 C. civ., art. 2, art. 8, art. 13 și art. 17 din Declarația Universală a
Drepturilor Omului și art. 11 din Constituția României, precum și a dispozițiilor
Legilor nr. 112/1995 și nr. 10/2001.
În litigiul
soluționat prin decizia nr. 2044 din 29 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de
Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, părți
au fost revizuientul, A.D.R. și P.(M.)T., și a avut ca obiect revendicarea
apartamentului nr. 66, situat în București, sector 1.
Prin urmare, se
constată că prin hotărârea a cărei revizuire se solicită nu s-a încălcat
principiul autorității de lucru judecat în raport de hotărârile judecătorești
pretins a fi potrivnice de către revizuient, întrucât acestea sunt pronunțate
în același dosar, cu referire la decizia nr. 1188 din 18 iunie 2008 pronunțată
de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, pe de o parte, iar, pe de altă
parte, deși pronunțate în dosare deosebite, între decizia a cărei revizuire se
solicită și hotărârile judecătorești pretins a fi contradictorii, cu referire
la hotărârea sentinței civile nr. 1782 din 13 martie 2003, pronunțată de Judecătoria
sectorului 1 București și decizia civilă nr. 2044/2007 pronunțată de Curtea de
Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, nu
există identitate de părți, obiect și cauză.
De aceea, instanța,
constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 322
pct. 7 C. proc. civ., pentru însăși admisibilitatea cererii de revizuire, va
dispune respingerea acesteia în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de
revizuire formulată de revizuentul M.P.N.G. împotriva deciziei nr. 1312 din 14
octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru
cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 6 aprilie 2011.