ÎCCJ, decizie (scj.ro #133332)

Revizuire formulată împotriva unei încheieri prin care a fost soluționată cererea de acordare a ajutorului public judiciar. Condiții și efecte

Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Căile extraordinare de atac

Index alfabetic : revizuire

ajutor public judiciar

C. proc. civ. din 1865, art. 322 pct. 7

Din economia dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. rezultă că revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași părți, având aceeași calitate.

Soluționarea cererii de ajutor public judiciar reprezintă o procedură incidentală ce vizează asigurarea dreptului la un proces echitabil părții care din motive materiale nu poate să suporte cheltuielile unui proces, iar analiza îndeplinirii condițiilor pentru acordarea acestuia nu vizează și fondul litigiului dedus judecății.

Prin urmare, încheierea prin care a fost soluționată cererea de acordare a ajutorului public judiciar nu îndeplinește cerința de admisibilitate instituită de art. 322 C. proc. civ., întrucât aceasta nu face parte din categoria hotărârilor judecătorești care evocă fondul.

Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1288 din 30 iunie 2016

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, după casare cu trimitere spre rejudecare, la data de 30.01.2008 sub nr. x./301/2008, contestatorul A. a solicitat în contradictoriu cu intimații B. și C., pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea raportului de evaluare întocmit de către expertul ing. D. în dosarul de executare cu nr. 136/2008 al Societății civile de executori judecătorești “E.” cu privire la imobilul - apartament situat în București, ca fiind efectuat în frauda contestatorului debitor, respectiv prin subevaluarea vădită a imobilului, cu cheltuieli de judecată.

La 12.09.2008, în ședință publică, contestatorul a depus la dosar “note de ședință”, prin care a solicitat, în susținerea capetelor de cerere privind nulitatea adjudecării și întoarcerea executării, să se aibă în vedere împrejurările că adjudecătorul este însuși intimatul-creditor și că acesta a dobândit imobilul prin fraudă și cu încălcarea normelor imperative prevăzute de art. 431 și urm. C. proc. civ., aspecte față de care a opinat că desființarea vânzării este admisibilă, conform art. 449 C. proc. civ.

În ședință publică din 25.03.2009, instanța, în baza art. 84 C. proc. civ., a apreciat că cererea intitulată

note scrise

este o cerere completatoare, având ca obiect contestație la titlu.

Prin sentința civilă nr. 3539 din 25.03.2009 pronunțată în dosarul nr. x./301/2008, de Judecătoria Sectorului 3 București, a fost respinsă excepția de netimbrare a cererii principale, ca neîntemeiată; a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive, ca neîntemeiată. Totodată au fost respinse ca neîntemeiate: excepția inadmisibilității cererii principale; excepția lipsei de obiect a cererii principale și excepția lipsei de interes a cererii principale.

În baza art. 84 C. proc. civ., a fost recalificat înscrisul denumit „note de ședință”, ca fiind o cerere completatoare; a fost admisă excepția tardivității formulării cererii completatoare și a fost respinsă cererea completatoare, ca fiind tardivă.

De asemenea, a fost disjunsă contestația la executare - cererea principală și a fost dispusă formarea unui nou dosar, acordându-se termen la 22.04.2009.

În fundamentarea soluției privind respingerea, ca tardivă, a cererii completatoare la contestația la executare, astfel cum au fost recalificate „notele de ședință” depuse de contestatorul A. la 12.09.2008, instanța de fond a apreciat că această cerere are ca obiect contestarea actului de adjudecare și a reținut, în esență, aplicabilitatea dispozițiilor art. 401 alin. (1) C. proc. civ.,  având in vedere că cererea a fost formulată la data de 12.09.2008, deci cu depășirea termenului de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunoștința de actul de executare pe care-1 contestă.

Prin încheierea din 15 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul București, Secția a III-a civilă în dosarul nr. x./301/2008, s-a luat act de renunțarea recurentului B. la judecarea cererii de recurs formulată împotriva sentinței civile nr. 3539/25.03.2009, precum și împotriva încheierii de ședință din data de 25.03.2009, pronunțate de Judecătoria Sectorului 3 București.

Astfel, a devenit irevocabilă sentința civilă nr. 3539/25.03.2009 pronunțată în dosarul nr. x./301/2008, de Judecătoria Sectorului 3 București prin care a fost respinsă, ca tardivă, cererea completatoare privind contestația actului de adjudecare încheiat la data de 04.08.2008 în cadrul dosarului de executare nr.136/2008 al BEJ „E.”, formulată de A.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 19.08.2008 sub numărul de dosar x/301/2008, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții B., C., SC Banca F. SA Cluj - Sucursala Bucur Obor București, a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de cesiune de creanță încheiat între pârâții SC Banca F. SA Cluj - Sucursala Bucur Obor București și B. și nulitatea absolută a actului de adjudecare încheiat la data de 04.08.2008 în favoarea pârâtului B., în cadrul dosarului de executare nr. 136/2008 al BEJ „E.”; cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 5, art. 1309 și art. 1403 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 13344 din 06.10.2011, Judecătoria Sectorului 3 București a respins ca neîntemeiate excepția inadmisibilității și excepția tardivității; a admis acțiunea; a anulat contractul de cesiune de creanță încheiat la data de 30.04.2008 între pârâtul B., în calitate de cesionar și pârâta Banca F. în calitate de cedent și a anulat actul de adjudecare încheiat la data de 04.08.2008 în cadrul dosarului de executare nr. 136/2008 pe rolul BEJ „E.”.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs (apel) pârâtul B.

De asemenea, împotriva aceleiași sentințe a declarat apel și Banca F. SA Cluj - Sucursala Bucur Obor București.

Prin încheierea pronunțată la data de 05.09.2012, tribunalul a recalificat calea de  atac formulată de pârâtul B., ca fiind apel.

Prin decizia civilă nr. 109/A/4.02.2013, Tribunalul București, Secția a V-a civilă a admis apelurile, a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a respins acțiunea ca neîntemeiată și a menținut celelalte dispoziții.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs atât reclamantul A., cât și pârâtul B.

Prin încheierea din 20 ianuarie 2014 pronunțată în dosarul nr. x/2/2013, Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată de recurentul-reclamant A.

Prin încheierea din 13 martie 2014 pronunțată în cadrul aceluiași dosar, Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar și a fost scutit recurentul A. de la plata taxei judiciare de timbru aferentă cererii de recurs, în cuantum de 5.475,50 lei.

Prin decizia nr. 879 din 22.05.2014 pronunțată în dosarul nr. x/2/2013, Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a anulat ca netimbrat recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 109/A/4.02.2013, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a civilă; a admis recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 109/A/4.02.2013, pronunțată de Tribunalul București, Secția a V-a civilă, a modificat în tot decizia atacată în sensul că a respins apelurile declarate.

A fost menținută astfel soluția din sentința civilă nr. 13344/06.10.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, prin care s-a anulat contractul de cesiune de creanță încheiat între pârâți, dar și actul subsecvent de adjudecare încheiat la 04.08.2008 în cadrul dosarului de executare nr. 136/2008 al B.E.J. „E.”.

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2/2014 la Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, revizuentul B. a formulat cerere de revizuire a deciziei civile nr. 879/22.05.2014 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2/2013 prin raportare la sentința primei instanțe în aceeași cauză, nr. 13344/06.10.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr. x/301/2008, întemeiată pe art. 322 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În subsidiar, s-a invocat și motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., și ca urmare s-a solicitat să fie anulată încheierea din 13.03.2014 prin care recurentul A. a fost scutit de plata taxei judiciare de timbru și să fie menținută prima încheiere pronunțată la 20.01.2014, prin care s-a respins cererea recurentului A. de reexaminare a taxei de timbru stabilită în sarcina sa ca nefondată, iar, ca și consecință, să se dispună anularea recursului formulat de recurentul A., ca netimbrat.

La 6 octombrie 2014 intimata Banca F. SA Cluj - Sucursala București Obor București a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de revizuire privind cele două încheieri de ședință, nefiind îndeplinite cerințele textului de lege ca hotărârile să fie date în aceeași pricină, între aceleași personae, cu același obiect.

Intimatul A. a depus, la 6 octombrie 2014, întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire privind cele două încheieri de ședință, având în vedere că ambele cereri vizează verificarea taxei de timbru, care sunt cereri de natură necontencioasă.

La 8 mai 2015, revizuentul B. a depus în scris la dosar „Completare motive revizuire” în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., apeciind ca fiind potrivnice: decizia nr. 879/22.05.2014 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2/2013 și sentința civilă nr. 3539/25.03.2009 (definitivă și irevocabilă) pronunțată în dosarul nr. x./301/2008 al Judecătoriei sectorului 3 București - în una și aceeași pricină, între aceleași părți, în aceeași calitate, cu consecința anulării deciziei nr. 879/22.05.2015.

Prin decizia civilă nr. 1172 din 6 noiembrie 2015, Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie au fost respinse, ca nefondate, excepțiile privind necompetența „materială” și funcțională a Curții de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, respectiv privind tardivitatea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Totodată, a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuentul B. împotriva deciziei civile nr. 879/R/ 22.05.2014 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2/2013 (x/2013), întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

A admis excepția de necompetență materială de soluționare a cererii de revizuire completată și precizată - întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. și a declinat competența materială de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. - în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile civile.

Cauza, astfel declinată, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția a II-a civilă, la data de 8.12.2015, sub nr. x/1/2015.

Analizând cererea de revizuire a

încheierii din 13 martie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2/2013, pretins contradictorie cu încheierea din 20 ianuarie 2014, pronunțată în același dosar, în raport de temeiul de drept invocat, respectiv art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte a constatat următoarele:

Prin încheierea din 20 ianuarie 2014 pronunțată în dosarul nr. x/2/2013, Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru formulată de recurentul-reclamant A.

La 13 martie 2014, prin încheierea pronunțată în cadrul aceluiași dosar, Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar și a fost scutit recurentul A. de la plata taxei judiciare de timbru aferentă cererii de recurs, în cuantum de 5.475,50 lei.

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași părți, având aceeași calitate.

Din această perspectivă cererea de revizuire nu poate fi primită.

Înalta Curte reține că revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare ce se află la îndemâna părții interesate și care poate viza o hotărâre judecătorească pronunțată asupra fondului sau care evocă fondul. Dispozițiile legale care reglementează revizuirea sunt de strictă interpretare, iar calea de atac poate fi exercitată exclusiv împotriva hotărârilor menționate în textul de lege.

Așadar, în acord cu textul legal anterior citat, precum și cu jurisprudența constantă în materie, Înalta Curte reține că încheierea din 13 martie 2014, prin care s-a soluționat cererea de ajutor public judiciar și a cărei revizuire se solicită, nu face parte din categoria hotărârilor judecătorești care evocă fondul. Soluționarea ajutorului public judiciar reprezintă o procedură incidentală ce vizează asigurarea dreptului la un proces echitabil părții care din motive materiale nu poate să suporte cheltuielile unui proces. Analiza îndeplinirii condițiilor pentru acordarea ajutorului public judiciar nu vizează și fondul litigiului dedus judecății.

În egală măsură, nici încheierea din 20 ianuarie 2014, prin care s-a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, nu face parte din categoria hotărârilor judecătorești care evocă fondul.

Față de considerentele anterior expuse, Înalta Curte apreciază că încheierea atacată nu îndeplinește cerința de admisibilitate instituită în ipoteza de la art. 322 pct. 7 C. proc. civ. pentru formularea cererii de revizuire și urmează a o respinge.

Cât privește cererea de revizuire a deciziei nr. 879/22.05.2014 pronunțată în dosarul nr. x/2/2013 de Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie pretins contradictorie sentinței civile nr. 3539/25.03.2009 pronunțată în dosarul nr. x./301/2008 de Judecătoria Sectorului 3 București, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași părți, având aceeași calitate.

Astfel, reglementarea cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. derivă din necesitatea de a se înlătura nesocotirea principiului autorității de lucru judecat, atunci când instanțele au pronunțat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, în aceeași calitate.

Condițiile anterior menționate trebuie însă îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre aceste cerințe conducând la respingerea cererii de revizuire.

Rațiunea reglementării vizează imposibilitatea executării hotărârilor, întrucât fiecare parte se prevalează de hotărârea ce îi este favorabilă, iar ieșirea din situația imposibilă generată de existența hotărârilor potrivnice se poate realiza doar pe calea revizuirii și anulării ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorității de lucru judecat.

În speță, această triplă identitate nu se regăsește, prin cele două hotărâri pretins a fi potrivnice întrucât instanța de judecată s-a pronunțat asupra unui litigiu cu obiect, cauză și părți diferite.

Astfel, prin acțiunea finalizată cu decizia nr. 879/22.05.2014, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții B., SC Banca F. SA Cluj - Sucursala Bucur Obor București și C., pe calea unei acțiuni în anulare de drept comun, să se constate nulitatea absolută a unui contract de cesiune de creanță cu consecința anulării actului subsecvent, respectiv a actului de adjudecare încheiat ulterior cesiunii.

Prin acțiunea finalizată cu sentința civilă nr. 3539/25.03.2009, contestatorul A. a solicitat în contradictoriu cu intimații B. și C. anularea actului de adjudecare pe calea contestației la executare.

Înalta Curte reține că fiecare acțiune în parte este întemeiată pe motive diferite.

Așadar, dacă prin decizia nr. 879/22.05.2014 în dosarul nr. x/2/2013  Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie s-a pronunțat, irevocabil, cu privire la nulitatea absolută a contractului de cesiune de creanță încheiat între pârâții SC Banca F. SA Cluj - Sucursala Bucur Obor București și B., precum și cu privire la nulitatea absolută a actului de adjudecare încheiat la data de 04.08.2008 în favoarea pârâtului B., în  dosarul de executare nr. 136/2008 al BEJ „E”, prin sentința civilă nr. 3539/25.03.2009 din dosarul nr. x./301/2008, devenită irevocabilă, Judecătoria Sectorului 3 București s-a pronunțat asupra contestației la executare privind actul de adjudecare încheiat la data de 04.08.2008 formulată de A. în cadrul dosarului de executare nr. 136/2008 al BEJ „E.”.

Cum pentru admisibilitatea cererii de revizuire este necesară îndeplinirea cumulativă a condiției triplei identități - de părți, obiect și cauză - între pricinile soluționate prin hotărârile pretins contradictorii, iar, în speță, niciuna dintre condiții nu este îndeplinită, Înalta Curte va impune părților concluzia că cele două hotărâri nu sunt potrivnice în sensul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În consecință, în raport de considerentele anterior expuse, Înalta Curte a respins cererea de revizuire a deciziei civile nr. 879 din 22 mai 2014.