ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 985/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 985/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 985/2017
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin cererea
înregistrată la data de 27 aprilie 2012 pe rolul Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. x/2/2011,
petentul A. a arătat că formulează recurs, contestație în
anulare și revizuire împotriva Deciziei nr. 38/A din 2 februarie 2012,
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a
civilă (fila 2 Dosar nr. x/2/201 la Înaltei Curți de Casație
și Justiție, secția I civilă).
Această
cerere a fost întemeiată pe dispozițiile art. 318 și art. 322 pct.
1,2,5,6 și 7 C. proc. civ.
În dosarul
sus menționat a fost înregistrat și recursul formulat de recurenta - pârâtă
B. împotriva Deciziei nr. 38/A din 2 februarie 2012, pronunțată de
Curtea de Apel București, secția a III-a civilă.
La
termenul din data de 6 iunie 2013, instanța a pus în vedere petentului A.
să califice calea de atac formulată, față de împrejurarea
că prin apărările susținute în scris acesta a făcut
referire la revizuire, nu la recurs.
Potrivit
precizării părții, Înalta Curte a calificat cererea petentului A.
ca având obiect revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C.
proc. civ., declarată împotriva Deciziei nr. 38/A din 2 februarie 2012,
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a
civilă.
Prin
Decizia nr. 3162 din 6 iunie 2013, Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția I civilă, a dispus următoarele:
A
respins excepția nulității recursului declarat de pârâta B.,
invocată de intimata reclamantă C.
A
respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta B., împotriva Deciziei nr. 38/A
din 2 februarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția
a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
A
declinat competența de soluționare a cererii de revizuire
formulată de revizuentul A. împotriva aceleiași decizii, în favoarea
Curții de Apel București.
A
obligat-o pe recurenta - pârâtă B. la plata sumei de 3000 lei, cheltuieli
de judecată, reduse conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ., către
intimata - reclamantă D.
Pe
rolul Curții de Apel București, secția a III-a și pentru
cauze cu minori și de familie, cererea de revizuire a fost
înregistrată sub nr. x/2/2011*.
La
data de 18 iunie 2014, revizuentul A. a precizat că cererea de revizuire a
Deciziei civile nr. 38/A din 2 februarie 2012, pronunțată de Curtea
de Apel București, secția a III-a civila și pentru cauze cu
minori și de familie, se întemeiază pe dispozițiile art. 322 pct.
2 C. proc. civ., solicitând admiterea acesteia.
Ulterior,
prin cererea înregistrată la dosar la data de 10 decembrie 2014,
revizuentul a precizat că motivele invocate în cererea de revizuire
vizează atât Decizia
nr. 38/A din 2
februarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția
a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, cât
și sentința nr. 628 din 4 mai 2009, pronunțată de
Tribunalul București, secția a V-a civilă, cu referire la Decizia
nr. 1567 din 27 septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a IV-a civilă, cu mențiunea ca
instanța să precizeze dacă cererea sa se încadrează atât în
dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., cât și în
dispozițiile art. 322 pct. 7 din același act normativ.
Prin Decizia
nr. 553/A din 10 decembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a
IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins
cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 38/A
din 2 februarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București,
secția a Ill-a civilă și pentru cauze cu minori și de
familie, ca inadmisibilă, și a declinat competența de
soluționare a cererii de revizuire a sentinței nr. 628 din 4 mai
2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a
civilă, în favoarea Tribunalului București.
Prin
sentința civilă nr. 1256 din 28 octombrie 2015, pronunțată
de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a fost
admisă excepția tardivității cererii de revizuire
întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., formulată
împotriva sentinței civile nr. 628 din 4 mai 2009, pronunțată de
Tribunalul București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2003,
și, pe cale de consecință, a fost respinsă cererea, ca
fiind tardiv formulată; a fost admisă excepția necompetenței
materiale în ceea ce privește cererea de revizuire formulată de
revizuentul A., în contradictoriu cu intimații B., D., C. și E.,
întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., împotriva
aceleiași sentințe, și a fost declinată competența de
soluționare a acestei cereri în favoarea Înaltei Curți de
Casație și Justiție.
Pentru
a hotărî astfel, în ceea ce privește excepția
tardivității formulării cererii de revizuire întemeiată pe
dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., împotriva sentinței
civile nr. 628 din 4 mai 2009, pronunțată de Tribunalul
București, secția a V-a civilă, această instanță
a reținut ca termenul pentru formularea unei astfel de cereri este de o
lună de la comunicarea hotărârii definitive.
Sub
acest aspect, această instanță a reținut că
sentința nr. 628 din 4 mai 2009, pronunțată de Tribunalul
București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2003, a
rămas definitivă prin Decizia civilă nr. 38/A din data de 2
februarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția
a IIl-a civilă, în Dosarul nr. x/2/2011, comunicată revizuentului la
data de 12 aprilie 2012, potrivit dovezii de comunicare de la fila 51 a
Dosarului nr. x/2/2011,
De
asemenea, a reținut că potrivit deciziei de declinare prin care
această instanță a fost învestită în cauză,
revizuentul a formulat verbal cererea de revizuire împotriva sentinței
civile nr. 628 din 4 mai 2009, pronunțată de Tribunalul
București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2003, în
ședința publică din 10 decembrie 2014 din Dosarul nr. x/2/2011*
aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a
civilă, aspect consemnat în practicaua Deciziei nr. 553/A din 10 decembrie
2014.
Pe
cale de consecință, tribunalul a reținut că formularea
cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc.
civ. împotriva sentinței civile nr. 628 din 4 mai 2009,
pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a
civilă, în Dosarul nr. x/3/2003, s-a făcut cu depășirea termenului
legal prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Fața
de precizarea motivelor de revizuire depusă în fața tribunalului la
termenul din data de 23 septembrie 2015, prin care revizuentul a invocat
și cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,
susținând contrarietatea între Decizia nr. 1567/2007, pronunțată
de Curtea de Apel București, și sentința civilă nr. 628 din
4 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București, această
instanță a pus în discuția părților excepția
necompetenței sale materiale în raport de prevederile ari 323 alin. (2) C.
proc. civ.
Reținând
că instanța mai mare în grad față de instanțele care
au pronunțat hotărârile pretins potrivnice este Înalta Curte de
Casație și Justiție, tribunalul a admis excepția
necompetenței materiale în ceea ce privește cererea de revizuire
întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. împotriva
sentinței civile nr. 628 din 4 mai 2009, pronunțată de
Tribunalul București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2003,
și a declinat competența de soluționare în favoarea Înaltei
Curți de Casație și Justiție.
Urmare
declinării,
cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație
și Justiție, secția l civilă, la data de 17 martie 2013,
sub nr. x/1/2017, și a primit termen de judecată, prin repartizare
aleatorie, la data de 9 iunie 2017.
La
data de 9 iunie 2017, prin fax, intimata C. a depus întâmpinare, prin care a
invocat excepția nulității cererii de revizuire pentru
neindicarea hotărârii ce se solicită a fi revizuită,
excepția de tardivitate pentru formularea cererii cu depășirea
termenului de o lună, excepția de netimbrare a cererii de revizuire,
precum și excepția de inadmisibilitate a acestei căi de atac
întrucât motivele de revizuire formulate de revizuent, întemeiate pe
dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., au fost susținute de B. în
calea de atac a apelului și a recursului.
Pentru
considerentele expuse în practicaua prezentei hotărâri, Înalta Curte a
respins excepțiile de netimbrare, nulitate și inadmisibilitate a
cererii de revizuire, ca nefondate, și a rămas în pronunțare
asupra excepției de tardivitate a cererii de revizuire din perspectiva
dispozițiilor art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., excepție pe
care urmează a o admite pentru considerentele ce succed:
Cererea
de revizuire dedusă judecății, formulată de revizuentul A.,
este întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc.
civ. șl vizează sentința civilă nr. 628 din 4 mai 2009,
pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civila, în
Dosarul nr. x/3/2003.
Căile
de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate
prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul
general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în
mod nejustificat, judecata unei cauze.
În
consecință, nici părțile și nici instanța de
judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de Ia termenele prescrise
de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea
în care acestea se calculează.
Dispozițiile
art. 322 pct7 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că revizuirea unei
hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin
neapelare,precum și a unei hotărâri dată de o instanță
de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există
hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad
sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între
aceleași persoane, având aceeași calitate,
Potrivit
prevederilor art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire
este de o lună și se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 322
pct. 1, 2 și 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârii definitive, iar
când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea
fondului, de la pronunțarea ultimei hotărâri.
În
speță, din actele dosarului rezultă că termenul de o
lună prevăzut de art. 324 alin. (1) C. proc. civ. a fost depășit.
Astfel,
sentința civilă nr. 628, pronunțată de Tribunalul
București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2003, a
cărei revizuire se cere, a fost pronunțată la data de 4 mai 2009
și a rămas definitivă prin Decizia civilă nr. 38/A din 2
februarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția
a III-a civilă, în Dosarul nr. x/2/2011, comunicată revizuentului la
data de 12 aprilie 2012, potrivit dovezii de comunicare aflată la fila 51
în dosarul curții de apel.
Înalta
Curte reține că cererea de revizuire care a fost înregistrată la
data de 27 aprilie 201.2 pe rolul acestei instanțe, sub nr. x/2/2011, a
fost întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 1, 2, 5, 6 și 7 C.
proc. civ., însă petentul A. nu a dezvoltat prin această cerere
motivul de revizuire întemeiat pe pct. 7 al art. 322 C. proc. civ.
Potrivit
precizării părții, Înalta Curte a calificat cererea ca având
drept obiect revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C.
proc. civ., declarată împotriva Deciziei nr. 38/A din 2 februarie 2012,
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a
civilă.
Prin Decizia
nr. 3162 din 6 iunie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
I
civilă, a soluționat cauza,
iar cu privire la cererea de revizuire a Deciziei nr. 38/A din
2 februarie 2012, pronunțată
de Curtea de Apel București, secția a Ill-a civilă, în Dosarul nr.
x/2/2011, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ. a
dispus declinarea competenței de soluționare a acestei cereri în
favoarea Curții de Apel București.
Urmare
decimării, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel
București, secția a III-a și pentru cauze cu minori și de
familie, sub nr. x/2/2011*.
La
data de 18 iunie 2014, revizuentul A. a precizat că cererea de revizuire a
Deciziei civile nr. 38/A din 2 februarie 2012, pronunțată de Curtea
de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu
minori și de familie, se întemeiază pe dispozițiile art. 322 pct.
2 C. proc. civ., solicitând admiterea acesteia.
Ulterior,
prin cererea înregistrată la data de 10 decembrie 2014
(aflată la fila 81 în
dosar), revizuentul a precizat că cererea de revizuire este
întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și 7 C. proc. civ.
și că motivele invocate vizează atât Decizia nr. 38/A din 2
februarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București,
secția a IIl-a civilă și pentru cauze cu minori și de
familie, cât și sentința nr. 628 din 4 mai 2009, pronunțată
de Tribunalul București, secția a V-a civilă, cu referire la Decizia
nr. 1567 din 27 septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a IV-a civilă.
Înalta
Curte constată că în raport de această precizare
înregistrată la data de 10 decembrie 2014, cererea de revizuire
formulată de revizuentul A. și întemeiata pe dispozițiile art. 322
pct. 7 C. proc. civ. este declarată cu încălcarea termenului legal
prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 din același act normativ,
termen care s-a împlinit la data de 12 mai 2012, conform art. 101 alin. (3) C.
proc. civ.
Or,
pentru cererea de revizuire a unei hotărâri definitive, legiuitorul a
prevăzut, în mod expres, prin dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 C.
proc. civ., că termenul de revizuire este de o lună și se va
socoti de la comunicarea hotărârii definitive.
Legea
sancționează cu decăderea nerespectarea termenelor procedurale
stabilite pentru exercitarea căilor de atac, sens în care sunt de observat
și dispozițiile art. 103 alin. (1) C. proc. civ., potrivit
cărora neexercitarea oricărei căi de atac șl neîndeplinirea
oricărui act de procedură în termenul legal atrag decăderea,
afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește
că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința
sa.
În
speță, revizuentul a încălcat prevederile art. 324 alin. (3) C.
proc. civ., deoarece, așa cum s-a. arătat mai sus, deși a
înregistrat cererea de revizuire pe rolul Înaltei Curți de Casație
și justiție la data de 27 aprilie 2012, acesta a precizat temeiul art.
322 pct. 7 și hotărârile pretins potrivnice abia la data de 10
decembrie 2014, deci cu depășirea termenului de o luna prevăzut
de textul menționat.
În consecință,
având în vedere considerentele prezentate, Înalta Curte va respinge cererea de
revizuire, ca tardiv declarată.
În
temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., va fi obligat revizuentul la plata
sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata C.,
reprezentând onorariu de avocat, dovedite cu chitanța din 14 septembrie
2015, aflată la fila 19 în Dosarul nr. x/3/2015 al Tribunalului
București, secția a IV-a civilă.
Față
de cererea intimatei D. privind plata cheltuielilor suportate cu prezentul
litigiu, Înalta Curte urmează să facă aplicarea
dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora, la
acordarea cheltuielilor de judecata instanța are dreptul să
mărească sau sa micșoreze onorariile avocaților ori de câte
ori se constată motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari
față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Astfel,
Înalta Curte constată că onorariul de avocat în cuantum de 2.275,60 lei
pretins de intimata D. și achitat cu factura din 25 mai 2017, aflată
ia fila 63 în dosarul acestei instanțe, nu se justifică
față de
criteriul
referitor la valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat, astfel
că va face aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc. civ. și îl va obliga
pe revizuentul A. la plata sumei 500 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată, în favoarea acestei intimate.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
cererea de revizuire declarată de revizuentul A. împotriva sentinței nr.
628 din 4 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția
a V-a civilă, ca tardiv formulată.
Obligă
pe revizuent la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată
către intimata C.
Obligă
pe revizuent la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată
către intimata D., reduse conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 9 iunie 2017.