ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1559/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1559/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei civile
de față, constată următoarele:
Prin decizia nr. 61 din 5 februarie 2010,
Curtea de Apel Iași, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a
anulat ca netimbrat recursul formulat de P.I. împotriva încheierii de ședință
din 9 decembrie 2009 a Tribunalului Iași.
Judecarea cererii de
revizuire formulată de P.I., împotriva acestei decizii, a fost suspendată de
către Curtea de Apel Iași, secția civilă, prin încheierea din 24 martie 2010,
în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., luându-se act că părțile
deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță și nici nu s-a solicitat
judecarea cauzei în lipsă.
Împotriva acestei
încheieri a declarat recurs, P.I., fără a-și motiva calea extraordinară de atac
și fără a arăta temeiul de drept.
Prin încheierea din
18 ianuarie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate
Intelectuală, a suspendat judecata recursului, în acord cu dispozițiile art. 242
alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
La 26 ianuarie 2012,
potrivit art. 252 alin. (1) C. proc. civ., cauza a fost repusă din oficiu pe
rol, cu citarea părților, pentru a se verifica dacă sunt întrunite cerințele art.
248 alin. (1) din același cod.
Conform acestui din
urmă text, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, revizuire și
orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar
împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare, din vina părții, timp de 1
an.
Ca atare, perimarea
apare ca o sancțiune determinată tocmai de lipsa de stăruință a părților în
soluționarea litigiului, ea având un caracter mixt, atât de sancțiune cât și de
desistare de la judecată.
În definirea
perimării, rămânerea cauzei în nelucrare și culpa părții, sunt două elemente
esențiale, sancțiunea procedurală extinzându-și domeniul de acțiune și asupra
căilor de atac.
În speță, din culpa
recurentului, cauza a rămas în nelucrare, de la 18 ianuarie 2011 - data
suspendării - nemaifiind îndeplinit niciun act de procedură.
În consecință, se va
constata din oficiu, că a operat sancțiunea prevăzută de lege, recursul
declarat de reclamant, fiind perimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat
recursul declarat de revizuentul P.I. împotriva încheierii de ședință din 24
martie 2010 a Curții de Apel Iași, secția civilă și pentru cauze cu minori și
de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 6 martie 2012.