ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7580/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința nr. 1680 din 11 noiembrie 2008, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis contestația formulată de L.M.M., în baza Legii nr. 10/2001 și în consecință a anulat Decizia nr. 257 din 2 septembrie 2008 emisă de A.V.A.S., obligând intimata să propună acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenurile în suprafață de 5000 m.p. și respectiv 10.000 m.p. situate în intravilanul Municipiului Tg. Jiu, deținute de SC C. SA Tg. Jiu și SC E.T. SA Tg. Jiu. Apelul declarat în cauză de pârâta A.V.A.S. a fost admis de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, care, prin Decizia nr. 705/A din 2 decembrie 2010, a schimbat în tot sentința în sensul că a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantul L.M.

împotriva Deciziei nr. 257/2008 emisă de A.V.A.S.. Pentru a se pronunța astfel, instanța de control judiciar a dat eficiență dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 10/2001, constatând că terenurile ce formează obiectul notificărilor depuse de reclamant se aflau în extravilan la data preluării abuzive și în intravilan abia la data notificării. În consecință, s-a reținut că aceste terenuri nu intră în sfera de aplicabilitate a Legii nr. 10/2001, regimul lor juridic fiind reglementat de legislația fondului funciar. Împotriva ultimei hotărâri, în termen legal a declarat recursul reclamantul L.M.M., reiterând apărările din apel și fără să arate temeiul de drept. Susținerea de fapte și afirmații din cuprinsul cererii de recurs nu este structurată din punct de vedere juridic, în așa fel încât să se poată reține, cel puțin din oficiu, o critică susceptibilă de a fi încadrată în cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc.

civ., în limita cărora să se poată exercita controlul judiciar în recurs. Recursul este nul. Cauza recursului constă în nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii ce se atacă pe această cale, care trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Așadar, simpla nemulțumire a părții de hotărârea pronunțată nu este suficientă, după cum nu este suficientă nici afirmația generală că hotărârea atacată este nelegală sau netemeinică, recurentul fiind obligat să își sprijine recursul pe cel puțin unul din motivele prevăzute limitativ de lege. Potrivit art. 302 1 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Motivele de recurs sunt arătate limitativ de art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (1), care se referă la motivele de ordine publică. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la soluția pronunțată și la motivul de recurs invocat. În prezenta cauză, recurentul nu s-a conformat exigențelor cerute de art. 302 1 lit. c) C. proc. civ.

Acesta a declarat recurs în termenul prevăzut de lege, dar nu a formulat critici care să facă posibilă încadrarea în textele invocate. Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient, numai în măsura în care astfel de motive sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită, ceea ce nu s-a realizat în cauză. De asemenea, Înalta Curte nu a constatat nici existența unor motive pe care, din oficiu, să le poată pune în discuția părților și asupra cărora să delibereze. Susținerile recurentului, care nu fac posibilă încadrarea în temeiurile de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., nu sunt susceptibile de a fi examinate pe fond și, conform art. 306 alin. (1) C. proc.

civ., se va constata ca fiind nul recursul declarat de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamantul L.M. împotriva Deciziei nr. 705A din 2 decembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 octombrie 2011.